PKK anunţă că-şi retrage forţele din Turcia către nordul Irakului

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) anunţă duminică că îşi retrage toate forţele din Turcia către nordul Irakului, exercitând astfel presiuni asupra Ankarei să ia ”de îndată” măsuri juridice în vederea salvării unui proces de pace lansat în urmă cu un an, relatează agenția AFP, citată de News.ro.

Turcia a salutat acest anunţ, în care vede ”rezultate concrete” ale unor eforturi în vederea încetării unui conflict de 40 de ani.

”Implementăm această retragere a tuturor forţelor noastre din interiorurl Turciei”, a anunţat PKK într-o ”Declaraţie”, în cadrul unei ceremonii, în nordul Irakului, potrivit unui jurnalist AFP aflat la faţa locului.

Mişcarea kurdă a difuzat simultan o fotografie în care apar, susţine ea, 25 de combatanţi – inclusiv opt femei – care se află în prezent în nordul Irakului, după ce au părăsit Turcia.

Duminică nu exista nicio confirmare a numărului de combatanţi implicaţi în această retragere, însă observatori estimează că este vorba despe 200-300 de oameni.

În urma unor negocieri indirecte, lansate în octombrie 2024, PKK – considerat o organizaţie teroristă de către Ankara – şi-a anunţat în mai dizolvarea, răspunzând astfel unui apel în acest sens al liderului său istoric Abdullah Öcalan.

Potrivit preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, aceste violenţe s-au soldat cu 50.000 de morţi – inclusiv 2.000 de militari – şi au cauzat economiei turce pierderi estimate la miliarde de dolari.

CALE DEMOCRATICĂ

PKK anunţă că vrea să apere drepturile minorităţii kurde din Turcia pe cale democratică, aşa cum a cerut , într-un ”Apel la pace”, în februarie, Öcalan, figura tutelară a mişcării, în pofida anilor de detenţie.

În cadrul unei cermonii, în iulie, în nordul Irakului, în centrul Regiunii Autonome Kurdistan, aproximativ 30 de combatanţi purtând uniforme de camuflaj şi-au ars puştile, pentru a marca astfel o primă fază a dezarmării.

Ulterior, în august, o Comisie parlamentară turcă însărcinată să pregătească un cadru legal al procesului de pace, şi-a început activitatea.

Ea urmează să decidă, între altele, soarta lui Abdullah Öcalan, încarcerat din 1999 pe Insula-închisoare Imrali, în largul Istanbulului, dar şi posibile garanţii de securitate a combatanţilor săi.

MAI MULT DECÂT O AMNISTIE?

În cursul ceremoniei de duminică, PKK a cerut Turciei să ia măsurile juridice necesare unei continuări a procesului de pace şi să permită intrgrarea militanţilor săi în viaţa politică.

”Măsurile juridice şi politice vrute de proces” şi legile ”necesare participării la viaţa politică democratică trebuie să fie implementate de îndată”, subliniază PKK în această ”Declaraţie”.

”Noi vrem legi specifice acestui proces (de pace) şi nu doar o amnistiere” a membrilor PKK, a declarat unor jurnalişti Sabri Ok, un cadru al mişcării, subliniind că este important ca aceste măsuri să garanteze ”libertatea”.

Öcalan – a cărui eliberare se află în centrul cererilor PKK în acest proces cu Ankara – a fost autorizat, în septembrie, pentru prima oară în ultimii şase ani, să se întâlnească cu avocaţii săi.

Potrivit unor analişti, PKK este slăbit de zeci de ani de gherilă, iar populaţia kurdă, care reprezintă potrivit unor estimări 20% din populaţia acestei ţări cu 86 de milioane de locuitori, este epuizată de acest conflict lung, un lucru care a favorizat negocierile indirecte de pace.

Partidul Egalităţii şi Demcraţiei Popoarelor (DEM, prokurd) a treia forţă în Parlamentul turc, a jucat un rol-cheie în acest proces, servind ca intermediar între Ankara şi PKK.

Presa turcă scrie că o delegaţie a DEM urmează să se întâlnească din nou cu preşedintele Erdogan, în zilele următoare, iar apoi să se ducă pe Insula-închisoare Imrali pentru a se întâlni cu Öcalan.

Sabri Ok cere ca această Comisie parlamentară ”să se ducă imediat” la Imrali, pentru a-l ”asculta” pe liderul istoric al PKK.

”Aceasta este cheia”, a declarat el duminică jurnaliştilor prezenţi.