Publicație franceză: Peste un milion de ruşi au fugit din ţară de la începutul războiului  / Sectorul tehnologiei informaţiei este deosebit de afectat de exodul creierelor

Rusia nu a mai cunoscut un asemenea val de emigrări de la revoluţia bolşevică din 1917. O notă recentă a Institutului francez de relaţii internaţionale (IFRI), redactată de cercetătorul rus Vladislav Inozemţev, numeşte această mişcare în masă de populaţie declanşată de invadarea Ucrainei în februarie 2022 „exodul secolului, transmite Les Echos, citată de Rador.

O parte a clasei mijlocii educate, opusă regimului lui Vladimir Putin, a fugit din Rusia în doi timpi: din primele săptămâni care au urmat agresiunii din Ucraina, apoi, în septembrie 2022, după apelul Kremlinului la „mobilizarea parţială”.

Tineri, avuţi şi instruiţi

Nu e uşor să măsori fenomenul, atât de rare şi parţiale sunt cifrele oficiale. Ultimele statistici oficiale recunosc că mai multe sute de mii de persoane ar fi plecat de la începutul războiului. Potrivit lui Vladislav Inozemţev, ar fi în realitate un milion. Se conturează un profil al acestor emigranţi.

Nota IFRI arată că această emigrare în vreme de război se referă în principal la persoane care nu şi-au pus problema înainte să plece din Rusia”. Aceşti bărbaţi (în mare majoritate), tineri, avuţi şi foarte instruiţi, fac parte dintr-o clasă de mijloc superioară globalizată. „Ei au o anumită experienţă a călătoriilor în străinătate, vorbesc limbi străine şi înţeleg bine cultura digitală mondială contemporană”, precizează nota.

Fuga creierelor

Această deplasare de populaţie nu e fără consecinţe pentru economia rusă. În 2022, peste un procent din mâna de lucri rusă a emigrat, producând multe dificultăţi pe piaţa muncii. Dacă o serie de sectoare au fost luate prin surprindere de acest exod, cel al tehnologiei informaţiei a suferit cel mai mult din cauza fugii creierelor. „La sfârşitul anului 2022, un informatician din şase angajaţi ai companiilor ruseşti lucra dintr-o ţară străină”, detaliază nota.

Exodul secolului a fost însoţit şi de o fugă masivă de capitaluri, evaluată la aproape 4.000 de miliarde de ruble (40 de miliarde de euro). În ultimii ani, clasa medie superioară rusă – astăzi amputată de emigraţia post-război – menţinuse în viaţă cererea de locuinţe, de produse de lux ca şi de servicii de restaurante şi hoteluri”, subliniază nota. Aceste sectoare se chinuie astăzi să se readapteze după plecarea clienţilor lor.

Natalitatea, la cel mai scăzut nivel

În paralel, o altă ameninţare apasă pe economia rusă: declinul demografic. Războiul, incertitudinea pe care o generează şi emigraţia se repercutează în special în rata fecundităţii, care a scăzut la cel mai de jos nivel după 1993.

Totuşi, nota IFRI relativizează efectele emigraţiei asupra economiei ruse. „Exodul actual nu creează pentru economia rusă decât riscuri structurale şi nu sistemice”, se poate citi în notă. „Economia rusă va rezista probabil la efectele emigraţiei recente, înainte de toate pentru că guvernul a ales deliberat calea de-modernizării şi că majoritatea celor care au plecat în străinătate nu sunt indispensabili pentru economia autarhică şi etatistă pe care preşedintele Putin este pe cale s-o instituie”.

Sursa: Les Echos/ Rador/ Traducere: Gabriela Sîrbu