Președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care incriminează arderea drapelului Statelor Unite. Curtea Supremă decisese în 1989 că arderea steagului este protejată de dreptul la liberă exprimare

“Marele nostru drapel american este simbolul cel mai sacru și prețuit al Statelor Unite ale Americii, al libertății, identității și puterii americane. De-a lungul a aproape două secole și jumătate, mii de patrioți americani au luptat, au vărsat sânge și au murit pentru ca steagul cu stele și dungi să fluture cu mândrie. Drapelul american este un simbol special în viața noastră națională, care ar trebui să unească și să reprezinte toți americanii, indiferent de originea și statutul lor social” se spune în primul articol al ordinului executiv.

“Profanarea lui este extrem de ofensatoare și provocatoare. Este o declarație de dispreț, ostilitate și violență împotriva națiunii noastre — cea mai clară expresie posibilă a opoziției față de uniunea politică care ne păstrează drepturile, libertatea și securitatea. Arderea acestui simbol al Americii poate incita la violență și revoltă. Arderea steagului american este folosită și de grupuri de cetățeni străini ca un act calculat de intimidare și amenințare cu violența împotriva americanilor din cauza naționalității și locului lor de naștere.” continuă textul ordinului.

Acțiunea președintelui Trump survine pe fondul arderii unor drapele americane la demonstrații recente de protest împotriva expulzării unor imigranți ilegali la Los Angeles. Demonstranți anti-Israel au ars drapelul american la Convenția Partidului Democrat de la Chicago din august 2024, în fața clădirii Congresului de la Washington în iulie 2024 atunci când prim ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, se adresa legislatorilor americani și pe 4 iulie 2024 la New York în semn de protest față de sprijinul Statelor Unite față de Israel.

Președintele Trump dă instrucțiuni în ordinul executiv ministrului justiției “să acorde prioritate aplicării în cea mai mare măsură posibilă a legilor penale și civile ale națiunii noastre împotriva actelor de profanare a drapelului american care încalcă legile aplicabile, neutre din punct de vedere al conținutului, provocând în același timp prejudicii care nu au legătură cu exprimarea, în conformitate cu Primul Amendament. Acestea pot include, fără a se limita la, crime violente; crime motivate de ură, discriminare ilegală împotriva cetățenilor americani sau alte încălcări ale drepturilor civile ale americanilor; și crime împotriva proprietății și a păcii, precum și conspirații și tentative de încălcare și complicitate la încălcarea acestor legi.”

El preîntâmpină și o așteptată contestare în justiție a ordinului executiv: “În pofida hotărârilor Curții Supreme privind protecția oferită de Primul Amendament, Curtea nu a susținut niciodată că profanarea drapelului american într-un mod care ar putea incita la acțiuni ilegale iminente sau care constituie o acțiune echivalentă cu ‘cuvinte provocatoare’ este protejată constituțional. A se vedea Texas v. Johnson, 491 U.S. 397, 408-10 (1989).”

Decizia din 1989 a Curții Supreme, luată cu 5 – 4, constata că arderea drapelului federal este protejată de Primul Amendament al Constituției Statelor Unite, care datează din 1791 și prevede: “Congresul nu va adopta nicio lege care să instituționalizeze o religie sau să interzică libera exercitare a acesteia; sau care să limiteze libertatea de exprimare sau libertatea presei; sau dreptul poporului de a se aduna pașnic și de a adresa petiții guvernului pentru repararea nedreptăților”.

Este posibil, chiar probabil, ca aplicarea acestui ordin executiv să fie contestată în justiția federală și chiar să ajungă din nou în fața Curții Supreme, care va fi pusă în situația de a decide dacă ordinul încalcă sau nu decizia aceleiași curți din 1989. Și este posibil ca, la fel ca în 2022, când Curtea Supremă și-a întors propria decizie din 1973 privind dreptul constituțional la întreruperea sarcinii, instanța, care are o majoritate conservatoare de 6 – 3, trei dintre judecători fiind numiți de Trump în primul său mandat (2017 – 2021), să revină asupra deciziei predecesorilor săi din 1989.