Parlamentul Republicii Srpska convoacă un referendum privind verdictul de demitere a liderului separatist Dodik

Parlamentul Republicii Srpska (RS), cu majoritate sârbă, una dintre cele două entităţi care alcătuiesc Bosnia-Herţegovina, a convocat un referendum pentru 25 octombrie prin care contestă hotărârea judecătorească ce l-a înlăturat de la putere pe liderul prorus şi secesionist, Milorad Dodik, şi a reaprins criza politică din ţara din Balcani, informează sâmbătă agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

Dodik a fost condamnat pe 1 august la un an de închisoare şi şase ani de interdicţie de a ocupa funcţii politice pentru nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale a Bosniei-Herţegovina şi ale Înaltului Reprezentant Internaţional pentru această ţară, Christian Schmidt.

La mijlocul lunii, Curtea din Bosnia-Herţegovina a admis cererea lui Dodik de a plăti o amendă de aproximativ 18.500 de euro pentru a evita executarea pedepsei cu închisoarea.

Ca urmare a acestei hotărâri, pe 18 august, instanţa a respins apelul lui Dodik şi i-a pus capăt mandatului de preşedinte al RS. De la acea dată, Comisia Electorală Centrală trebuie să convoace alegeri pentru un nou preşedinte în termen de 90 de zile.

Însă parlamentul sârbo-bosniac din Banja Luka (nord) a respins toate aceste decizii într-un vot de vineri seară şi i-a cerut lui Dodik, care anunţase deja că „nu va demisiona”, să „continue să slujească în calitate de preşedinte al RS”.

Articolul continuă mai jos

advertorial

Cu Siguranța Achiziției, știi că ești mereu în control: primești coletul, îl verifici și ai 24 de ore să decizi dacă produsul comandat este conform descrierii din site. Dacă ceva nu e în regulă, OLX este acolo să te protejeze. (P)

Florin Marinescu

„Poate că se arată zorii”. Ce scrie presa internațională despre negocierile de la Geneva pentru încheierea războiului din Ucraina

Întrebarea la care cetăţenii vor răspunde în referendum, aşa cum a decis parlamentul, este: „Acceptaţi deciziile străinului neales Christian Schmidt şi verdictul Curţii neconstituţionale a Bosniei şi Herţegovinei împotriva preşedintelui Republicii Srpska, precum şi decizia Comisiei Electorale Centrale de a revoca mandatul preşedintelui Republicii Srpska, Milorad Dodik?”

Autorităţile secesioniste nu îl recunosc pe Schmidt ca Înalt Reprezentant legitim, susţinând că numirea sa nu a fost confirmată de Consiliul de Securitate al ONU din cauza opoziţiei Rusiei şi Chinei, argumente respinse ca nevalide de secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

De asemenea, autorităţile secesioniste de la Banja Luka nu recunosc instanţele centrale bosniace şi, din februarie, nu au permis poliţiei centrale bosniace să opereze în RS.

Potrivit experţilor juridici din Sarajevo, Constituţia actuală nu prevede posibilitatea ca entităţile să organizeze independent referendumuri privind deciziile instituţiilor statului.

Parlamentul RS a decis, de asemenea, vineri seară, să pregătească un proiect de rezoluţie privind „autodeterminarea poporului sârb şi a Republicii Srpska”, nici acest lucru nefiind prevăzut de Constituţie în cazul entităţilor ţării.

Dintre cei 65 de parlamentari prezenţi, 50 au votat în favoarea organizării referendumului, a remarcat preşedintele Parlamentului, Nenad Stevandic. Deputaţii opoziţiei, dintre care unii erau prezenţi în sală, au refuzat să voteze.

„Nu vă voi sta în cale (…) dar intraţi pe un teren minat”, a declarat Nebojsa Vukanovic, un deputat al opoziţiei şi critic acerb al lui Milorad Dodik, scrie AFP.

Dodik, în vârstă de 66 de ani, care ameninţă de ani de zile să rupă RS de Bosnia-Herţegovina şi să se unească cu Serbia, a repetat în discursul său din timpul dezbaterii parlamentare că coexistenţa cu musulmanii bosniaci, populaţia majoritară a ţării, nu este posibilă şi l-a numit „idiot” de nu mai puţin de 30 de ori pe un deputat al opoziţiei care a pledat pentru un acord cu autorităţile centrale bosniace.

De la sfârşitul războiului (1992-1995), Bosnia-Herţegovina a funcţionat cu o putere centrală slabă, definită de Acordurile de Pace de la Dayton, care au împărţit ţara în două entităţi autonome cu puteri largi – Federaţia Bosniaco-Croată şi Republica Srpska – plus districtul Brcko, cu o preşedinţie tripartită şi supravegherea Înaltului Reprezentant Internaţional.