MOTIVARE Dimensiunea dezastrului din dosarul Nordis: judecătoarea a ridicat sechestre care însumează aproape 90 de milioane de euro / Cum a motivat magistratul / Controversele din jurul deciziei: ”Motivarea este halucinantă”, ”A reinventat dreptul”

Dimensiunea dezastrului din dosarul Nordis este mult mai mare decât părea inițial, au concluzionat experții în drept consultați de G4media.ro după lectura motivării judecătoarei care a ridicat sechestrul.

În realitate, judecătoarea Florina Rizescu a ridicat sechestre de aproape 90 de milioane de euro instituite de procuror asupra bunurilor imobile (hotelul Nordis Mamaia, sute de apartamente, terenuri, locuri de parcare), asupra conturilor și acțiunilor deținute de patronii Nordis, Vladimir Ciorbă, Florin Alexandru Poștoacă, directoarea juridică Camelia Bîndiu și compania mamă a grupului, Nordis Management.

În schimb, judecătoarea a menținut sechestrul de până la concurența sumei de 15 milioane de euro pe acțiunile deținute de Nordis Management la alte companii, însă nu este foarte clar cât de valoroase sunt, în realitate, aceste acțiuni. În plus, decizia de menținere a acestui sechestru pe acțiunile Nordis Management la diverse firme nu este precizat ca atare în dispozitivul deciziei care este obligatoriu și executoriu, ci doar în motivare, au atras atenția experții consultați de G4Media.ro.

De notat că decizia judecătoarei Rizescu este definitivă şi nu poate fi atacată.

În esență, judecătoarea a aplicat termenele care se referă la măsurile preventive în cazul măsurilor asiguratorii, adică a calculat termenele pe zile și ore, nu pe luni, au explicat experții în drept consultați de G4media.ro.

Procurorul DIICOT a instituit sechestrele pe 31 ianuarie și 3 februarie 2025 și le-a menținut pe 31 iulie 2025. Potrivit legii, termenul de menținere (prelungire) și de verificare a măsurilor asiguratorii este de 6 luni în etapa anchetei și de un an în faza procesului aflat în instanță.

În privința sechestrelor instituite pe 31 ianuarie 2025, judecătoarea Rizescu a ajuns la concluzia că procurorul nu a respectat termenul de 6 luni pentru prelungirea măsurii care se încheia, în opinia ei, pe 29 iulie 2025, iar în opinia procurorului, pe 31 iulie 2025.

În privința sechestrelor instituite pe 3 februarie 2025, judecătoarea a argumentat că însuși procurorul a ridicat sechestrele pe conturile Nordis Management deschise la 2 bănci și nu a prelungit sechestrul pe conturile Nordis deschise la o a treia bancă.

În schimb, judecătoarea a considerat întemeiat sechestrul asupra acțiunilor deținute de Nordis Management la diverse firme, însă nu a precizat acest lucru și în dispozitivul deciziei care este obligatoriu și executoriu, după cum au explicat experții consultați de G4media.ro.

Prin urmare, decizia judecătoarei Florina Rizescu de a ridica sechestre atât de valoroase instituite în dosarul Nordis este una extrem de controversată.

Spre exemplu, fosta judecătoarea de la Curtea de Apel București, Daniela Panioglu (cea care l-a condamnat pe Sorin Oprescu la aproape 11 ani de detenție) spune că procurorul era în termenul de 6 luni atunci când a prelungit măsurile asiguratorii.

”În cazul măsurilor asigurătorii, termenul este pe luni, și nu pe zile și ore, prin urmare se aplică dispozițiile articolului 269, alineatul 3, Cod de procedură penală, conform cărora termenul pe luni se împlinește la sfârșitul zilei corespunzătoare a ultimei luni, ceea ce înseamnă că, în cazul în care măsura asigurătorie a fost luată pe data de 31 ianuarie, termenul de 6 luni se împlinește pe data de 31 iulie, la sfârșitul zilei.

Prin urmare, ordonanța de prelungire a măsurii asigurătorii emisă la data de 31 iulie 2025 este în termen, iar măsurile asigurătorii sunt executorii”, a explicat fosta judecătoare Daniela Panioglu.

”Sunt 2 categorii de termene. Procedurale și substanțiale. La măsurile asiguratorii sunt procedurale. La arestare, substanțiale. Aici judecătoarea Rizescu a reinventat dreptul, le-a considerat substanțiale”, a explicat un magistrat care a dorit să îți păstreze anonimatul pentru G4Media.ro.

”Motivarea judecătoarei Rizescu este halucinantă. În esență, preia niște opinii doctrinare izolate pentru a concluziona că termenul de 6 luni este unul substanțial. Sechestrul important din 31 ianuarie 2025, care viza sute de apartamente, a fost eliminat, însă a menținut o parte din sechestrul din 3 februarie care vizează acțiunile Nordis la diverse firme și despre care nu e clar cât sunt de valoroase”, a explicat un alt magistrat care a dorit să își păstreze anonimatul pentru G4media.ro.

Vezi mai jos informația pe larg

Pe ce era pus sechestru de către procurorul DIICOT

Procurorul DIICOT George Militaru a instituit sechestre în dosarul Nordis prin două ordonanțe din 31 ianuarie 225 și 3 februarie 2025 și le-a prelungit cu alte 6 luni prin altă ordonanță din 31 iulie 2025.

În total, e vorba de sechestre care însumează aproape 90 de milioane de euro:

• sechestrul de până la aproape 66 de milioane de euro asupra acțiunilor pe care Vladimir Ciorbă le deține la mai multe firme din grupul Nordis:

”părţile sociale deţinute de inc. Ciorbă Vladimir-Răzvan în cadrul N’ORDIS MANAGEMENT S.R.L (…), cota de 46% din părţile sociale (2622 părţi sociale),

în cadrul CAR STUDIO DETAILING S.R.L. (…), cota de 10% din părţile sociale (2 părţi sociale),

în cadrul HATHOR TRADING ESTATE S.R.L., (…) cota de 50% din părţile sociale (10 părţi sociale),

în cadrul NORDIS HOTEL S.R.L., (…), cota de 41% din părţile sociale (41 părţi sociale),

în cadrul NORDIS BUILDING MANAGEMENT S.R.L., (…), cota de 30% din părţile sociale (30 părţi sociale),

în cadrul NORDIS VIEW S.R.L. (…), cota de 32% din părţile sociale (32 părţi sociale),

în cadrul LAMPP BUILDING PROJECT S.R.L. (fostă NORDIS BEST CONSTRUCT SRL) (…), cota de 100% din părţile sociale (100 părţi sociale)

în cadrul BEST LUXURY INVESTMENT S.R.L. (…), cota de 100% din părţile sociale (100 părţi sociale),

în cadrul GUSTO BAZAAR S R.L. (…), cota de 100% din părţile sociale (20 părţi sociale), până la concurenţa sumei de 308.865.634 lei şi 4.713.143.34 euro (aproape 66 milioane de euro – n.r.)”, potrivit motivării consultate de G4Media.ro.

• sechestrul de până la 1,75 milioane de euro asupra unor apartamente, terenuri și acțiuni ale asociatului lui Ciorbă, Florin-Alexandru Poștoacă:

”apartament cu 3 camere (…) situat în mun. Bucureşti, str. Eugen Brote (…), Sectorul 1,

teren 12 mp (…) situat în mun. Bucureşti, str. Eugen Brote (…), Sectorul 1 (…)

teren intravilan 8 mp (…) situat în mun. Bucureşti, str. Alexandru Ivasiuc (…), Sectorul 6 (…)

părţile sociale deţinute de suspectul Poştoacă Florin-Alexandru în cadrul

NORDIS VIEW S.R.L. (…), cota de 5% din părţile sociale (5 părţi sociale),

MAPP DEVELOPMENT S.R.L. (fostă NORDIS FELIX S.R.L.) (…), cota de 11% din părtile sociale (11 părţi sociale),

NORTH POINT PREMIUM INVESTMENT S.R.L. (…), cota de 50% din părţile sociale (15 părţi sociale), până la concurenţa sumei de 3.446.469,5 lei şi 1.071.111 euro (1,75 milioane de euro – n.r.)”, se arată în motivare.

• sechestrul de până la 4,3 milioane de euro asupra bunurilor și acțiunilor directoarei juridice a Nordis, Camelia Bîndiu:

Volkswagen Touareg, fabricaţie 2016 (…)

Dacia Sandero, fabricaţie 2022 (…)

suma de 469.299,39 lei, transferată în subcontul (…) deschis de Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate la UNICREDIT BANK S.A. pe numele suspectei la dispoziţia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

apartament cu 4 camere (…) situat în mun. Bucureşti, Intr. Epocii (…), Sectorul 1,

teren intravilan 16 mp (parcare),(…), situat în mun. Bucureşti, Intr. Epocii(…) Sectorul 1,

cota de ½ din apartament cu o cameră (…), situat în loc. Mamaia, bdul. Mamaia (…), jud Constanta,

cota de ½ din teren intravilan (…), în suprafaţă de 473 mp, situat în sat Mândran (…) jud. Braşov,

cota de ½ din teren în suprafaţă de 250 mp, împreună cu casă şi dependinţe (…), situat în sat Mândra, jud. Braşov (…)

teren în suprafaţă de 723 mp (…) şi casă, situate în sat Mândra, jud. Braşov”,

• sechestrul de până la 15 milioane de euro asupra bunurilor și acțiunilor dețșinute de compania Nordis Management:

”bunuri imobile aparţinând suspectei NORDIS MANAGEMENT S.R.L. (…) până la concurenţa sumei de 58.084.705,62 lei şi 3.219.032,79 euro, conform ordonanţei nr. 1854/D/P/2022 din data de 31.01.2025 (…)

părţile sociale deţinute de suspecta NORDIS MANAGEMENT S.R.L. (….) în cadrul NOBILEO REAL ESTATE S.R.L. (fosta NORDIS PREMIUM PROPERTIES SRL) (…), cota de 95% din părţile sociale (95 părţi sociale),

în cadrul NORDIS MAMAIA S.R.L. (…), cota de 100% din părţile sociale (100 părţi sociale),

în cadrul SC BERTUZZI MOBILI S.R.L. (…), cota de 60% din părţile sociale (60 părţi sociale), până la concurenţa sumei de 58.084.705,62 lei şi 3.219.032,79 euro (aproape 15 milioane de euro – n.r.)”, se arată în motivare.

Ce decizie a luat judecătoarea Florina Rizescu

Magistratul a ridicat sechestrele de mai sus asupra bunurilor și acțiunilor lui Vladimir Ciorbă (până la concurența sumei de aproape 66 milioane de euro), Florin-Alexandru Poștoacă (până la 1,75 milioane de euro), Camelia Bîndiu (până la 4,3 milioane de euro) și Nordis Management (doar cele asupra bunurilor imobile și conturilor firmei de până la 15 milioane de euro).

În schimb, judecătoarea a menținut sechestrul asupra acțiunilor deținute de Nordis Management la diferite companii până la concurența sumei de 15 milioane de euro.

”În temeiul art. 250 ind. 2 din Codul de procedură penală, va constata încetate de drept măsurile asiguratorii, instituite de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală – Secția de Combatere a Criminalității Organizate prin ordonanţele nr. 1854/D/P/2022 din data de 31.01.2025 şi data de 03.02.2025 şi menţinute prin ordonanța nr.1854/D/P/2022 din data de 31.07.2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală – Secția de Combatere a Criminalității Organizate, asupra cotelor părţi sociale deţinute şi asupra bunurilor mobile şi imobile, aparţinând contestatorilor POŞTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU, CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, NORDIS MANAGEMENT SRL şi BÎNDIU CAMELIA, contestaţiile fiind întemeiate sub acest aspect, iar celelalte măsuri asigurătorii, dispuse prin ordonanţa din data de 03.02.2025, prin care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra cotelor din părţile sociale deţinute de suspecta NORDIS MANAGEMENT S.R.L. (…) în cadrul NOBILEO REAL ESTATE S.R.L. (fostă NORDIS PREMIUM PROPERTIES SRL) (…), cota de 95% din părţile sociale (95 părţi sociale), în cadrul NORDIS MAMAIA S.R.L. (…), cota de 100% din părţile sociale (100% părţi sociale), în cadrul SC BERTUZZI MOBILI S.R.L. (…), cota de 60% din părţile sociale (60 părţi sociale), până la concurenţa sumei de 58.084.705,62 lei şi 3.219.032,79 euro, urmând să fie menţinute, în condiţiile subzistenţei temeiurilor care au determinat luarea acestora”, potrivit motivării judecătoarei.

În schimb, în dispozitivul deciziei, care este executoriu și obligatoriu, judecătoarea nu a precizat faptul că menține sechestrele pe acțiunile deținute de Nordis Management la diverse firme, au atras atenția experții consultați de G4Media.ro.

”În temeiul art. 250 ind. 2 din Codul de procedură penală, constată încetate de drept măsurile asiguratorii, instituite de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală – Secția de Combatere a Criminalității Organizate prin ordonanţele nr. 1854/D/P/2022 din data de 31.01.2025 şi data de 03.02.2025 şi menţinute prin ordonanța nr.1854/D/P/2022 din data de 31.07.2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală – Secția de Combatere a Criminalității Organizate, asupra cotelor părţi sociale deţinute şi asupra bunurilor mobile şi imobile, aparţinând contestatorilor POŞTOACĂ FLORIN-ALEXANDRU, CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, NORDIS MANAGEMENT SRL şi BÎNDIU CAMELIA.

În baza art.275 alin.3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă”, este dispozitivul deciziei.

Cum a motivat judecătoarea Florina Rizescu

Ea a aplicat normele de drept substanțial ca la măsurile preventive precum arestarea și a ajuns la concluzia că termenul de 6 luni până la care procurorul trebuia să ceară prelungirea sechestrelor a fost data de 29 iulie 2025 în cazul ordonanței din 31 ianuarie 2025.

Într-adevăr, potrivit raţionamentului judecătoarei, dacă numeri 180 de zile din data de 31 ianuarie 2025, termenul este 29 iulie 2025.

În ce privește ordonanța din 3 februarie 2025, judecătoarea Rizescu a ajuns la concluzia că însuși procurorul a ridicat măsurile asiguratorii asupra conturilor companiei Nordis la două bănci și nu a prelungit asupra conturilor deschise la o a treia bancă.

”În ceea ce priveşte ordonanţa nr.1854/D/P/2022 din data de 31.01.2025, raportat la dispoziţiile art. 271 Cod de Procedură Penală, care prevăd că în calculul termenelor privind măsurile preventive sau orice măsuri restrictive de drepturi, ora sau ziua de la care începe şi cea la care se sfârşeşte termenul intră în durata acestuia, Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că ultima zi a termenului de 6 luni în care s-ar fi putut efectua verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurilor asiguratorii de către parchet, în condițiile legii, este 29.07.2025.

Se reţine că şi în situaţia în care s-ar da relevanţă susţinerilor apărării contestatoarei Nordis Management SRL, referitoare la aplicabilitatea dispozițiilor art. 186 din Codul penal, pentru calculul termenului de 6 luni, în care procurorul avea obligația de a verifica legalitatea și temeinicia măsurii asiguratorii, judecătorul de drepturi și libertăți constată că, ultima zi a termenului de 6 luni, în care s-ar fi putut efectua verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurilor asiguratorii de către parchet, în condițiile legii, este 30.07.2025.

Aşadar, în condiţiile în care, măsurile asigurătorii au fost menținute prin ordonanța nr. 1854/D/P/2022 emisă la data de 31.07.2025, după expirarea termenului legal în care măsurile asigurătorii au fost în fiinţă, transpare cu evidenţă faptul că măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţa indicată, au încetat de drept, ca urmare a încălcării termenului de 6 luni prevăzut de art.250 indice 2 Cod de Procedură Penală.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte ordonanţa nr.1854/D/P/2022 din data de 03.02.2025 prin care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra soldului conturilor bancare deţinute de suspecta Nordis Management S.R.L. la unităţile bancare ale UNICREDIT BANK S.A., CEC BANK S.A. şi CREDEX BANK S.A., Judecătorul de drepturi și libertăți constată că prin ordonanţa nr. 1854/D/P/2022 din data de 31.07.2025, s-a dispus ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra soldului conturilor deţinute de suspecta Nordis Management S.R.L. la unităţile bancare UNICREDIT BANK S.A. şi CEC BANK S.A., fără a se dispune însă, menţinerea/ridicarea măsurii asigurătorii cu privire la contul deţinut la unitatea bancară CREDEX BANK S.A.

Aşadar, rezultă că singura măsura asiguratorie rămasă în fiinţă, dispusă prin ordonanţa nr.1854/D/P/2022 din data de 03.02.2025, cu privire la contul deţinut de contestatoarea Nordis Management SRL la CREDEX BANK S.A, a încetat de drept, la data de 01.08.2025, având în vedere neîndeplinirea de către procuror a obligaţiei procesuale de verificare a măsurii asigurătorii cu privire la acest cont bancar”, a arătat judecătoarea.

Ce spun experții în drept despre motivarea judecătoarei

Experții în drept consultați de G4Media.ro sunt șocați de motivarea judecătoarei. Ei au explicat că în drept sunt două categorii de termene:

• procedurale care se aplică la măsurile asiguratorii și care se calculează pe luni, nu pe ore și zile.
• substanțiale care se aplică la măsurile preventive, cum este arestarea, și care se aplică pe zile și ore.

”În cazul măsurilor asigurătorii, termenul este pe luni, și nu pe zile și ore, prin urmare se aplică dispozițiile articolului 269, alineatul 3, Cod de procedură penală, conform cărora termenul pe luni se împlinește la sfârșitul zilei corespunzătoare a ultimei luni, ceea ce înseamnă că, în cazul în care măsura asigurătorie a fost luată pe data de 31 ianuarie, termenul de 6 luni se împlinește pe data de 31 iulie, la sfârșitul zilei. Prin urmare, ordonanța de prelungire a măsurii asigurătorii emisă la data de 31 iulie 2025 este în termen, iar măsurile asigurătorii sunt executorii.

Pe de altă parte, dispozițiile procedural penale, care sunt de strictă reglementare și aplicare, nu prevăd instituția încetării de drept a măsurilor asigurătorii, ci doar a măsurilor preventive. Întrucât normele de drept procedural nu prevăd o sancțiune în situația nerespectării acestui termen, judecătorul de Cameră preliminară analizează vătămarea cauzată părții, prin prelungirea peste termen a măsurii asigurătorii de către procuror, atunci când e cazul, însă, nicidecum, nu poate să constate încetată de drept măsura asigurătorie. Acesta este mecanismul procedural penal”, a explicat fosta judecătoarea de la Curtea de Apel București, Daniela Panioglu.

Judecătoarea Panioglu a făcut parte din completul care l-a condamnat pe fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, la 10 ani și 8 luni de închisoare, a fost hărțuită de Inspecția Judiciară și CSM în 5 dosare disciplinare în care a fost, tot de atâtea ori, exclusă din magistratură, dar a câștigat, în cele din urmă, în toate și le-a anulat la Înalta Curte.

”Judecătoarea Florina Rizescu reinventează dreptul. Sunt 2 categorii de termene. Procedurale și substanțiale. La măsurile asiguratorii sunt procedurale. La arestare, substanțiale. Aici judecătoarea Rizescu a reinventat dreptul, le-a considerat substanțiale”, a explicat un magistrat pentru G4Media.ro.

”Motivarea judecătoarei Rizescu este halucinantă. În esență, preia niște opinii doctrinare izolate pentru a concluziona că termenul de 6 luni este unul substanțial (logica era ca ajungând aici să aplice dispozițiile de la termenul substanțial potrivit articolului 186 din Codul Penal care spune că termenul se împlinește cu o zi înainte, deci pe 30 iulie 2025).

În continuarea motivării apare fractura logico-juridică (deși consideră termenul ca fiind substanțial, aplică articolul 271 din Codul de procedură penală care, de fapt, se referă la termenul procedural). Nu are cunoștințe elementare de drept, ce este termen procedural, ce este termen substanțial.

Mai mult scrie explicit că susținerea apărătorului Nordis că se aplică articoul 186 din Codul penal este neîntemeiată!

Mai departe, în motivare vine și se apucă să calculeze conform articolului 271 din Codul de procedură penală care spune că ziua și ora intra în calcul. Asta înseamnă că dacă ai un termen de 10 zile care începe pe 1 august se împlinește pe 10 august și intră și ziua de 1 și cea de 10. De observat că textul de lege se aplică numai la termenele pe zile și ore, nu și la cele pe luni.

Plecând de la articolul 271 din Codul de Procedură Penală, judecătoarea Rizescu calculează în mod grosolan greșit că termenul de 6 luni început la 31 ianuarie 2025 expiră la 29 iulie 2025.

În realitate, aplicând articolul 271 din Codul de Procedură Penală in extenso, termenul de 6 luni început la 31 ianuarie se împlinește la 31 iulie, exact data ordonanței.

Cu referire la ordonanța din data de 3 februarie 2025, judecătoarea scrie că procurorul nu a respectat termenul și trebuia să mențină măsura până la 1 august 2025, uitând că are ordonanță de menținere din data de 31 iulie, deci în termen.

Mai mult, referindu-se la o altă ordonanță tot din 3 februarie 2025 (fără miză pentru că vizează părți sociale) susține că aceasta poate fi menținută. Cu toate acestea, în dispozitiv dispune încetarea și aici.

Tot cu referire la aceasta din urmă, lipsită de miză, judecătoarea susține că este legală și temeinică și că oricum este obligatorie pentru că este vizată infracțiunea de evaziune fiscală (dar ignoră celelate fapte grave, delapidare, grup infracţional organizat).

Prin urmare, judecătoarea face aprecieri pe fond, dar numai cu privire la acest sechestru privind părțile sociale. Sechestrul important din 31 ianuarie 2025, care viza sute de apartamente, a fost eliminat în modalitatea expusă mai sus”, a explicat un alt magistrat care a dorit să își păstreze anonimatul.

De notat că printre ”opiniile doctrinare izolate” – de care a ținut cont judecătoarea Florina Rizescu și vorbește magistratul consultat de G4Media.ro – se numără și cele ale judecătorului de la Înalta Curte, Mihai Udroiu, fost consilier al Alinei Bica, ex-șefa DIICOT condamnată la închisoare și fugită în Italia.

”În sensul încetării de drept a măsurilor asigurătorii, în ipoteza nerespectării termenelor de 6 luni și 1 an, s-a exprimat și o parte a doctrinei (a se vedea V.R. Gheorghe, Verificarea măsurilor asigurătorii pe parcursul procesului penal, în Dreptul nr. 1/2022, G. Anghel-Tudor, A. Barbu, A.M. Șinc, Codul de procedură penală adnotat, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, București, 2021, p. 597; L. Criste, Verificarea măsurilor asigurătorii în procesul penal, în Caiete de drept penal nr. 1/2022, p. 13-15, M. Udroiu, Măsurile asigurătorii în procesul penal, Ed. CH Beck, București, 2023, p. 164-164; a se vedea în același sens și Minuta întâlnirii de practică neunitară la nivel național-judecători, Craiova 3-4 iunie 2021, www.inm-lex.ro, p. 32)”, potrivit motivării judecătoarei Rizescu.

Context. La începutul lui februarie 2025, patronii Nordis, Emanuel Poștoacă și Vladimir Ciorbă, soția acestuia din urmă, fosta deputată PSD Laura Vicol, și alții au fost reținuți de DIICOT sub acuzații precum grup infracțional organizat, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune.

Sunt acuzați că ar fi încasat 195 de milioane de euro de la clienții Nordis, persoane care doreau să cumpere apartamente în complexurile rezidențiale dezvoltate de Nordis, și ar fi delapidat peste 70 de milioane de euro.

Sute de persoane – clienți Nordis care au dorit să își cumpere apartamente în complexurile rezidențiale dezvoltate de companie și care au dat banii în avans – se consideră păgubiți pentru că nu și-au primit apartamentele.

Inițial, inculpații au fost plasați în arest preventiv, însă după 10 zile au fost eliberați. După 6 luni, instanțele le-au ridicat inclusiv controlul judiciar și sechestrele asupra bunurilor.