G4Media.ro

MOTIVARE De ce a fost achitat Vasile Blaga, deși instanța a stabilit…

MOTIVARE De ce a fost achitat Vasile Blaga, deși instanța a stabilit că a primit 700.000 de euro pentru partid: Nu s-a dovedit că a știut că sunt bani din corupție și că a sprijinit activitatea infracțională a lui Pinalti / Procurorul nu l-a anchetat pentru folosirea influenței de lider de partid

Fostul secretar general al PDL, actualul europarlamentar PNL Vasile Blaga, a fost achitat pentru trafic de influență pentru că nu s-ar fi dovedit că a știut că cele 700.000 de euro donate partidului de omul de afaceri Horațiu Berdilă de la firma de IT Romsys erau de fapt comisioane pentru contractele primite de la Transelectrica – se arată în motivarea deciziei de achitare definitivă dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Blaga s-a apărat susținând că a crezut că sunt simple sponsorizări către partid necesare campaniei electorale din 2012 de la referendumul privind demiterea președintelui Traian Băsescu.

În plus, nu s-ar fi dovedit că Vasile Blaga ar fi sprijinit afacerea de corupție pusă la punct și recunoscută de fostul vicepreședinte al PDL, Gheorghe Ștefan zis Pinalti. Atât Pinalti, cât și omul de afaceri Horațiu Berdilă și-au recunoscut faptele. În 2017, Pinalti a încheiat cu procurorii DNA Ploiești un acord de recunoaștere a vinovăției și a acceptat o pedeapsă de 3 ani de închisoare.

Nu au fost probe

”Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată, în acord cu prima instanţă, că ansamblul probator administrat a confirmat remiterea repetată, în vara anului 2012, de către E. (Gheorghe Ștefan zis Pinalti – n.r.) şi F. (Dan Constantin Grigoriu, un intermediar – n.r.), a unor sume de bani destinate finanţării formaţiunii politice conduse de inculpatul A. (Vasile Blaga – n.r.), în calitate de preşedinte, operaţiunile realizându-se la sediile partidului şi prin intermediul persoanelor indicate de acesta din urmă.

Însă, aşa cum s-a arătat în finalul analizei limitelor şi obiectului judecăţii din prezenta decizie, instanţa este chemată să stabilească nu numai dacă materialul probator confirmă primirea de către inculpat a sumelor de bani provenind de la S.C C. S.R.L. (Romsys – n.r.), ci şi dacă, în perioada 2011-2012, inculpatul A. (Vasile Blaga – n.r.) a avut cunoştinţă de înţelegerea ilicită intervenită între E. (Gheorghe Ștefan zis Pinalti – n.r.) şi D. (Horațiu Berdilă – n.r.), acordându-i sprijin moral celui dintâi în realizarea acestei înţelegeri şi dacă, în baza acestui sprijin, a primit, direct sau indirect, respectivele sume de bani.

Or, probatoriul administrat de către instanţa de apel nu este apt de a răsturna concluzia primei instanţei privind inexistenţa probelor care să dovedească că inculpatului A. (Vasile Blaga – n.r.) i-au fost remise respectivele sume de bani în considerarea sprijinului pe care l-ar fi acordat înţelegerii ilicite încheiate între E. (Gheorghe Ștefan zis Pinalti – n.r.) şi D. (Horațiu Berdilă – n.r.).

În acest sens, Completul de 5 Judecători constată că inclusiv martorii audiaţi în faţa instanţei de apel care au susţinut remiterea sumelor de bani, la interpelarea expresă, nu au confirmat că inculpatul A. (Vasile Blaga – n.r.) a cunoscut tranzacţia de corupţie încheiată între E. (Gheorghe Ștefan zis Pinalti – n.r.) şi D. (Horațiu Berdilă – n.r.) şi că banii au fost remişi în considerarea sprijinului pe care inculpatul l-ar fi acordat acestei tranzacţii (…)

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că nu există un probatoriu apt de a forma convingerea instanţei că sumele de bani au fost remise inculpatului (Vasile Blaga – n.r.) în considerarea strictă a unei înţelegeri aflate în legătură directă cu tranzacţia de corupţie dintre E. (Gheorghe Ștefan zis Pinalti – n.r.) şi D. (Horațiu Berdilă – n.r.).

În acest context argumentativ, instanţa de apel reţine că sumele de bani au fost remise inculpatului A. (Vasile Blaga – n.r.) cu scopul de a asigura fondurile necesare partidului politic condus de acesta, şi nu în considerarea pretinsului sprijin moral pe care inculpatul l-ar fi acordat înţelegerii ilicite intervenite anterior între E. (Gheorghe Ștefan zis Pinalti – n.r.) şi D. (Horațiu Berdilă – n.r.) astfel încât este întemeiată concluzia primei instanţe conform căreia nu există nicio probă certă că, în vara anului 2012, sumele remise la sediul B. (PDL – n.r.) de către E. (Gheorghe Ștefan zis Pinalti – n.r.) şi F. (Dan Constantin Grigoriu, un intermediar – n.r.) ar fi provenit din alt mecanism de finanţare decât cel astfel individualizat, circumscris acuzaţiei prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000”, se arată în motivarea ÎCCJ.

O vină morală

În consecință, Înalta Curte a constatat doar o vină morală în privința lui Vasile Blaga. ”În concordanţă cu instanţa de fond, completul de cinci judecători constată că din probe rezultă coeziunea psihică dintre complice (Vasile Blaga – n.r.) şi autor (Gheorghe Ștefan zis Pinalti – n.r.), precum şi componenta morală a sprijinului pretins acordat celui din urmă”, se arată în motivare.

Instanța nu a mai analizat dacă există probe privind înțelegerea dintre Blaga și Pinalti din 2009

Procurorii au invocat în motivele de apel că înțelegerea ilicită dintre Blaga și Pinalti ar fi avut loc în 2009. Atunci – a susținut acuzarea – secretarul general al PDL Vasile Blaga ar fi achiesat la propunerea vicepreședintelui PDL Gheorghe Ștefan, zis Pinalti, de a-l numi pe Horia Hăhăianu la șefia Transelectrica și de a colecta apoi comisoane din contractele pe care Hăhăianu le va fi acordat clientelei de partid.

”Conform susţinerilor Ministerului Public, primirea sumelor de bani de către inculpat, prin intermediari, ar fi reprezentat, în realitate, consfinţirea unei înţelegeri anterioare cu E. (Gheorghe Ștefan zis Pinalti – n.r.), încheiate încă din anul 2009.

În acest sens, s-a arătat că inculpatul A. (Vasile Blaga – n.r.) ar fi conceput împreună cu acesta din urmă mecanismul obţinerii unor sume de bani pentru partid în modalitatea descrisă, cunoscând şi aprobând, prin puterea decizională a funcţiei sale, intervenţia lui E. (Gheorghe Ștefan zis Pinalti – n.r.) asupra directorului companiei de stat la numirea căruia participase, în vederea trucării unor licitaţii publice pentru finanţarea ilegală a partidului.

Drept urmare, s-a considerat că, pe de o parte, pretinderea comisionului şi promisiunea intervenţiei asupra funcţionarului public s-au săvârşit în anul 2009, în perioada numirii lui I. (Horia Hăhăianu – n.r.) la conducerea S.C. H. (Transelectrica – n.r.) S.A, numai primirea banilor având loc, pe de altă parte, în perioada ulterioară, respectiv, în 2011 – 2012”, se arată în motivare.

Înalta Curte nu a mai analizat însă dacă există probe privind înțelegerea ilicită dintre Blaga și Pinalti din 2009, din două motive:

* Înalta Curte nu ar mai fi putut re-analiza dosarul din 2017 cu acordul de recunoaștere a vinovăției lui Pinalti, ”instanţa nefiind îndrituită să repună în discuţie, în procedura derulată faţă de un coparticipant (Vasile Blaga – n.r.), conţinutul faptelor definitiv reţinute în sarcina autorului (Gheorghe Ștefan zis Pinalti – n.r.), deoarece un atare demers ar contraveni caracterului definitiv al hotărârii anterioare şi ar antrena totodată, evaluarea altor fapte şi persoane”.

În plus, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București a stabilit că faptele supuse judecății sunt cele din 2011-2012, nu din 2009. ”Judecătorul de cameră preliminară a tranşat implicit limitele sesizării instanţei, soluţia dispusă sub acest aspect nemaiputând fi repusă în discuţie de către instanţa învestită cu judecarea fondului cauzei”, a arătat Înalta Curte.

* Ar fi vorba de o altă acuzație care nu a fost adusă de procuror lui Vasile Blaga, ci doar lui Pinalti în cadrul dosarului din 2017 cu acordul de recunoaștere a vinovăției

”Înalta Curte a constatat că numirea lui I.(Horia Hăhăianu – n.r.) la conducerea unor companii de stat reprezintă o împrejurare factuală corespunzătoare unei acuzaţii cu totul distincte, prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 şi aduse exclusiv numitului E. (Gheorghe Ștefan zis Pinalti – n.r.) în cauza disjunsă, fără ca o acuzaţie similară să fi fost reţinută, concomitent, şi în sarcina inculpatului judecat în cauza de faţă (Vasie Blaga – n.r.), se arată în motivare.

Procurorul nu l-a anchetat pe Blaga pentru folosirea influenței de lider de partid

Prin urmare, Înalta Curte a concluzionat că procurorul nu l-a anchetat pe Vasile Blaga pentru folosirea influenței de lider de partid cu scopul de a obține foloase necuvenite în legătură cu presupusa înțelegere dintre Blaga și Pinalti din 2009.

<<S-a reţinut că, la nivelul anului 2009, ar fi existat o înţelegere vădită între inculpatul A. (Vasile Blaga – n.r.) şi martorul E. (Gheorghe Ștefan zis Pinalti – n.r.), în sensul obţinerii de bani pentru partid, lucru care urma a fi realizat prin „numirea, cu ajutorul miniştrilor desemnaţi politic, a unor persoane agreate la conducerea companiilor naţionale […] prin intermediul cărora să se procedeze la atribuirea unor contracte de achiziţie publică către firme dispuse să cotizeze pentru formaţiunea politică din care cei doi făceau parte”.

Deşi par a sugera o eventuală implicare a inculpatului în activitatea imputată lui E. (Gheorghe Ștefan zis Pinalti – n.r.) ca fiind proprie infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000, aceste menţiuni nu au fost valorificate juridic, însă, de către procuror, de vreme ce în sarcina inculpatului A. (Vasie Blaga – n.r.) nu s-a reţinut, aşa cum s-a subliniat anterior, o eventuală participaţie la săvârşirea faptei de folosirea influenţei, asimilată infracţiunilor de corupţie>>, se arată în motivarea instanței.

”Încadrarea făcută a fost greșită, totodată probele nu au existat pentru niciuna din faptele imputate și, în atare situație, judecătorii au dat soluția legală de a-l achita pe domnul Blaga de sub acuzația ce a fost nefondată și neprobată în niciuna dintre instanțe”,a declarat pentru G4media.ro Cristi Ene, avocatul lui Vasile Blaga.

Procurorul care a instrumentat dosarul este celebrul Mircea Negulescu zis Portocală, judecat acum la Înalta Curte pentru presupuse abuzuri în instrumentarea dosarelor.

NOTĂ: Instanța Supremă anonimizează inclusiv numele inculpaților, deși e vorba de procese publice cu verdicte definitive. În cazul de față, este vorba de o achitare, însă ÎCCJ procedează în mod similar și în cazul inculpaților condamnați.

În raportul privind respectarea statului de drept din România, cu referire la portalul rejust.ro dezvoltat de CSM, unde sunt publicate deciziile judecătorești definitve, Comisia Europeană a criticat nivelul de anonimizare excesiv, care vizează inclusiv numele părților și ale membrilor instanței.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

27 comentarii

  1. Procuroru’ 50.000 și 100.000 la judecator. Simplu

  2. „Procurorul” merge de poreclă, nu cred ca functia are prea mare valoare fara sprijinul unui șef, a unui judecator…

    • Ce cauta andrei nastase, fostul presedinte al partidului platforma da din moldova in poza cu blaga la un miting al partidului liberal? De cand participa cetatenii straini in campanii electorale interne in romania????

  3. Credea că sunt bani de la sfântul duh, bietul vameş, care n-a văzut şpagă la viaţa lui niciodată…

    Mai bine motivau mai simplu magirlopii:

    „LAM ACHITAT C-ĂI D-AL NOSTRU!”

  4. De aceea cumpăr eu pătrunjel din supermarket, că îmi eliberează bon fiscal. Dacă l-aș cumpăra de la vreo babă din piață de pe lădiță, săraca ar face pușcărie din cauza mea pentru evaziune.

  5. CORUPTIA NU ESTE O AMENINTARE LA ADRESA SECURITATII NATIONALE. ESTE ASADAR BENEFICA.

  6. România nu e o țară serioasă.

  7. Cine voteaza ja vrele astea corupte si spa gangiste cum este Fluturele asta?

  8. Domnul a dat, Domnul a luat, Domnul fie achitat!

    Domnul judecator, Domnul procuror, Domnul politician, Domnul bugetar…

  9. Grupul asta cu denumirea „justiția” este format numai din corupți și apară pe toți infractorii serioși, nu pe ăștia care se ocupa de gainarii. În schimbul unor salarii mari, pensii speciale, șpăgi imense și alte venituri stau în genunchi în fata politicienilor care la rândul lor sunt susținuți de interlopi și „oameni de afaceri”. NU mai avem scăpare! Mai ales ca romanii votează tot timpul ori PSD ori PNL.

  10. Intr adevăr a sosit momentul să nu mai acceptăm pensii speciale, foarte mari pentru cei din justiție atâta timp cât nu au contribuit la fondul de pensii suficient și nu își fac meseria. Ei oricum dau verdicte, respectiv anchetează după ce șpagă primesc de la client și cine este clientul, ei nu își fac meseria cu ce au învățat, eventual, cunoștințele primite în timpul studiilor gratuite (plătite de stat) le folosesc ca să facă rău societății și să își facă sieși bine. Nu merită pensii și salarii mari.

    • Deoarece judecatorii CCR isi apara soriciul declarand neconstitutionala orice lege care umbla la pensiile speciale (desfiintare sau supraimpozitare), boala asta urata care a acaparat statul poate fi eliminata numai printr-un referendum de modificare a Constitutiei, in care sa se prevada ca pensiile in sistemul de stat se acorda numai pe baza principiului contributivitatii.

  11. Asadar, votati PNL si PSD.
    Prin pensiile speciale, magistratii sunt spaguiti din banii statului si sunt servili celor aflati la butoane.

  12. Prea tarziu se afla nenorocirile ciumei portocalii , au praduit la greu si acum sunt mari liberali tot la butoane!

  13. Achitari, peste achitari, peste achitari…sa o luati sus cei care ati votat cu psd sau pnl

    • Omule iti spune unul care vine din sistem-sa vezi numarul real de mitocani si complici cu acesti borfasi si mafioti cu siguranta nu ti-ar veni sa crezi-câtă frunză si iarbă-toti mizeaza si voteaza pt ca sistemul PCR de pile,relatii,cunostinte sa nu fie deranjat si sa mearga pe aceeasi linie mână in mână isi tin partea unora altora pt prosperitatea si bunastarea acestora-un neam de hoti si infractori-asta-i Romania-tara asta nu mai scapa de cosmarul ăsta in vecii vecilor amin

  14. Nu înțeleg de ce instanțele au omis să analizeze și să evalueze probele din dosarul privind acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între Gheorghe Ștefan și Horațiu Berdilă, din care s-a disjuns cauza lui Blaga.Dacă la acel material probator au făcut trimitere procurorii în rechizitoriu pentru a proba latura subiectivă în cazul lui Vasile Blaga, instanțele puteau fie să restituie pe cameră preliminară dosarul procurorului pentru a proceda la refacerea urmăririi penale prin readministrarea efectivă a acestor probe și în cauza disjunsă,fie dacă nu au făcut acest lucru ,sa administreze ele aceste probe relevate la urmărirea penală în baza principiului aflării adevărului și a rolului activ pe care trebuie să-l aibă organele judiciare pentru lămurirea prin probe a tuturor faptelor și împrejurărilor cauzei.Ori motivarea instanței că nu mai poate aduce în discuție evaluarea acestor probe pentru că ar face o reapreciere asupra soluției definitive adoptate în ce-l privește Gheorghe Ștefan și Horațiu Berdilă, într-o situație care-l vizează și pe coparticipantul Vasile Blaga,dedus judecății mai târziu,mi se pare nelegală și nefondată prin prisma raționamentelor juridice procedurale legale mai sus expuse,căci prin demersul legal înfățișat nu se tinde către reformarea soluției definitive de condamnare pronunțate anterior pentru cei doi coparticipanți nominalizați, ci către administrarea probelor în cauza pendinte judecății care-l privește pe coparticipantul Vasile Blaga, între cauze procurorii(nu contează că e controverstul Negulescu,putea să fie oricare altul) pretinzănd că există o legătură de conexitate cel puțin pe planul laturii subiective.Mai pe romănește dacă acuzarea a demonstrat, fie și prin trimitere la cauza din care s-a dispus disjungerea că inculpatul Vasile Blaga a fost în anul 2009 parte a unei înțelegeri prin care a acceptat sa sprijine moral demersurile corupătoare ale lui Gheorghe Ștefan de numire a lui Hăhăianu la conducerea TRANSELECTRICA, pentru ca acesta să determine pe viitor companiile cărora le acorda contracte(din care face parte și cea manageriată de coinculpatul H. Berdilă) să sponsorizeze pentru acest beneficiu PDL, nu se poate susține rezonabil că Vasile Blaga nu a cunoscut , circumscris ,,vinovăției morale,, pe care chiar instanța i-o atribuie, caracterul nelegal,fraudulos al sponsorizărilor nelegale ale partidului, ca avându-și izvorul în faptele de corupție menționate,organele judiciare având obligația să administreze și să evalueze probele sub aceste aspecte.Acest lucru e valabil dacă implicarea lui Vasile Blaga a fost dovedită la urmărirea penală nu numai prin declarațiile coinculpaților Gheorghe Stefan și Horațiu Berdilă, ci și prin alte probe. Pentru a fi absolvit de răspundere Vasile Blaga trebuia să fie străin,în necunoștință totală de cauză asupra mecanismelor de sponsorizare a partidului.

  15. Ce bataie de joc! Cheltuie banii pe case in Dorobanti si isi face veacul bine merci la Bruxelles.

  16. Mai absurd si mai revotator de atat nu exista,te doare mintea ce au putut sa debiteze acesti judecatori corupti ca sa scape un bandit si un corupt ordinar de puscarie,numai in tari bananiere si nici acolo nu exista asemenea motivantii aberante halucinante

  17. Este revoltstor ceea ce reusesc sa faca acesti talhari cu justitia lor. Vor ramane doar ei in aceasta tara. Dar o revolutie ar putea schimba ceva. Altfel, votati PNL si PSD.

  18. Aici se vede reusita succeselor presedentiei Basescu in lupta impotriva coruptiei, punerea statului roman pe baze sanatoase, sau cum spunea fostul premier Emil Boc, *reformarea statului roman care trebuie facuta cu parul*!

  19. Prea hoțul Blaga, cu toată șleahta lui, să fie…ÎNTEMNIȚAȚI, AMIN!
    DOMNUL A DAT, DAR SĂ NU FIE FURAT, AȘA SĂ FIE…ÎN NUMELE TATĂLUI, FIULUI, ACUM ȘI PURUREA, ÎN VECII VECILOR! AMIN!

    PENTRU BLAGA, DE LA MINE: LA MULȚI ANI CU ÎNTEMNIȚARE!!!

  20. Tara bananiera. Am plecat, gata. Nu ma mai intorc.

  21. O mana o spala pe cealalta : pnl psd