Minciuna de stat numită „burse școlare” atacată din pix de primul președinte olimpic internațional, de premierul Bolojan și de ministrul David – ANALIZĂ

În ultimii patru ani, sistemul de burse școlare din România a devenit un câmp de experimente politice nefundamentate, aplicate pe întreaga populație școlară din învățământ, susținute entuziast de organizații care au preferat spectacolul retoricii în locul unei abordări științifice, eficiente, riguroase și echilibrate. De la creșterea arbitrară a pragului de merit, la redistribuirea cotelor în funcție de procente prestabilite și la retragerea recentă a finanțării sub pretextul constrângerilor bugetare, traseul burselor reflectă mai mult populism electoral decât politică publică coerentă. Ministrul Daniel David l-a numit într-un comunicat oficial al Ministerului Educației drept „populism administrativ”, doar că nu administrația a făcut acest fiasco, ci chiar predecesorii săi, politicienii PNL Sorin Câmpeanu și Ligia Deca, iar el l-a tolerat conștient în primul său mandat. Și mai grăitor este faptul că tăierea burselor de excelență olimpică și reducerea numerică la jumătate a celor de merit este patronată acum de presedintele Nicușor Dan, primul președinte fost olimpic internațional care dacă ar câștiga acum aurul pur la OIM nu ar lua bursa de excelență olimpică, pe care planurile actuale o elimină. Ilie Bolojan, premier liberal reformist, este declarat un adept al tăierilor, iar în cazul burselor tăierile se dovedesc a fi doar contabile, fără nicio analiză science-based.

În 6 octombrie 2021, ministrul Sorin Cîmpeanu anunța de la Palatul Victoria creșterea pragului pentru bursele de merit, de la media 8.50 la 9.50, fără dezbatere publică și fără niciun studiu de impact. A fost o decizie aplaudată de unele organizații, ca semn de „creștere a standardelor”, deși datele ulterioare au arătat că mii de elevi din medii vulnerabile au fost excluși din schema de sprijin.

Sistemul actual de burse a fost inventat și aplicat de echipa ministrei Ligia Deca încă dinainte de noile legi ale Educației, când a inventat și bursa de merit pentru medii între 2 și 5. „Bursele de merit Ligia Deca” au fost acordate pentru primii 30% dintre elevii fiecărei clase, în ordinea descrescătoare a mediilor. Acest criteriu ar fi fost introdus la propunerea Consiliului Național al Elevilor, conform organizației, însă Ministerul Educației nu a făcut niciun studiu de impact pentru el.

Lipsa studiilor de impact s-a văzut în practică, atunci când peste 8.500 de elevi (în special de clasa a IX-a) au primit burse de merit de 450 de lei pe lună în anul școlar trecut, timp de un an întreg, deși intraseră la liceu/școala profesională cu medii de 1, 2, 3, 4 și 5. Edupedu.ro a denumit acele burse „bursele de merit Ligia Deca”, pentru că au fost generate de un mesaj pe Facebook al ministrei care contrazicea proiectul de metodologie de acordare a burselor – analiza integrală aici.

Bursele de merit pentru 30% dintre elevii din fiecare clasă, indiferent de media acestora, au fost susținute de mai multe persoane din ONG-uri satelitare Ligiei Deca, precum și de asociații și companii. ARDOR, Teach for Romania, Asociația ROI, BRIO, Școala Questfield, Organizația Umanitară Concordia, Tineri pentru Tineri au semnat un comunicat de presă emis de Consiliul Național al Elevilor și Coaliția pentru Educație în care se arăta că bursele acestea: „pot crește concomitent echitatea din sistem și motivația elevilor de la toate nivelurile și filierele”.

Bursele „Ligia Deca“, pentru medii sub 5, s-au dat un an întreg, chiar dacă unii beneficiari au chiulit masiv. Am prezentat aici situația unui elev cu media 3,50 care a luat circa 4.000 de lei bursă până în iulie 2024, deși de la începutul anului nu a venit deloc la școală. Cercetătorul Dacian Dolean a atras atenția asupra acestui fapt permis de metodologie într-o analiză publicată pe Edupedu.ro.

Psihologul Mircea Miclea, fost ministru al Educației, atrăgea atenția că „prin modul în care s-au aplicat acum bursele acestea s-a transmis un mesaj că nu contează cât de mult muncești sau înveți, contează unde te plasezi. Din punct de vedere social e ruinător. Ridicăm la rang național o «șmecherie»”, arăta acesta în noiembrie 2023.

Sistemul s-a dovedit falimentar. Și pentru asta, dar și pentru că aberanta procedură o afecta politic, Ligia Deca a schimbat regulile pentru anul următor, modificând Legea 198/2023, cunoscută drept Legea Deca-Iohannis. Deca anunța că o să modifice criteriile și că va introduce o nouă bursă, cea de reziliență. În plus, Ligia Deca a introdus și un prag pentru bursa de merit – 9,50. În urma introducerii pragului nou, mediile elevilor au migrat și ele spre acest prag, după cum se poate observa în analiza făcută de Eudupedu.ro, de la 246.000 de elevi cu medii între 9,50 și 10 în 2022-2023, la circa 600.000 de medii între 9,50-10 în anul școlar 2023-2024.

Anul 2024 a fost an electoral – ministra Ligia Deca a candidat pentru un post de senator PNL. Nu a obținut suficiente voturi, dar a primit politic un post călduț: secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

Ministrul Daniel David a comentat în primul mandat doar pe marginea criteriilor, nimic despre faptul că bugetul ar fi fost nesustenabil. Era an electoral cu miză mare, așa că a ales să ascundă cifrele și să nu agite spiritele și așa agitate.

Abia după alegeri, când preia al doilea mandat de ministru, în iunie 2025, Daniel David recunoaște implicit eșecul politicilor anterioare: „România nu își mai permite burse în forma actuală”. Pe fondul primirii tăierilor în plic de la Cotroceni și de la partidele de coaliție, ministrul David anunță o redimensionare a bugetului și o revizuire a criteriilor. Dar, din nou, lipsesc: studiul de impact, analiza de eficiență, evaluarea precedentelor măsuri. Este o recunoaștere directă că modelul actual este rezultatul unei gândiri contabile, nu educaționale, și că anteriorii decidenți au acționat populist.

Și mai grav, însă, este faptul că ministrul David semnalează că bugetul Ministerului Educației este aproape epuizat: „Dacă peste câteva săptămâni nu facem nimic și nu înțelegem prin ce trecem, mă tem că nu mai putem da nicio bursă”. Această recunoaștere pune sub semnul întrebării legalitatea construcției bugetare inițiale, care nu ar fi trebuit aprobată fără acoperire pentru întreg anul.

Conform Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, Ministerul Educației era obligat să planifice și să susțină toate obligațiile asumate prin lege: salarii, burse, funcționare. A lipsit însă nu doar responsabilitatea, ci și onestitatea. Tăierea burselor de excelență, reducerea la jumătate a burselor de merit și intenția de a crește norma didactică a profesorilor arată un colaps bugetar mascat inițial prin populism electoral.

Conform articolului 4 din lege, Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod prudent și de a gestiona resursele și obligațiile bugetare astfel încât să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung.

Mai mult, articolul 24 al aceleiași legi stipulează că, la elaborarea și dezbaterea strategiei fiscal-bugetare și a legilor bugetare anuale, nu pot fi aduse modificări care să conducă la deteriorarea nivelului soldului bugetului general consolidat prevăzut în strategia fiscal-bugetară anterioară sau la creșterea cheltuielilor și a plafoanelor de îndatorare și garantare.

Prin urmare, dacă bugetul Ministerului Educației pentru anul 2025 nu a fost construit în conformitate cu aceste prevederi, iar acum se impun reduceri semnificative ale burselor și creșteri ale normelor didactice, există indicii clare de nerespectare a Legii responsabilității fiscal-bugetare. Cine plătește asta? Cine e tras la răspundere pentru că a mințit populația, elevii și angajații într-o funcție publică?

Această stare de fapt este confirmată și de premierul Ilie Bolojan, care în conferința de vineri, când a prezentat măsurile de guvernare, a anunțat că bursele ar trebui să fie redimensionate la „nivelul din 2023”.

El a invocat nevoia de „măsuri ferme de responsabilizare bugetară” și a criticat implicit cheltuielile asumate anterior: „Trebuie să prioritizăm resursele și să eliminăm cheltuielile fără acoperire”. Bolojan a anunțat că actualul sistem de burse nu este sustenabil și că va fi reformat în termeni contabili, nu educaționali.

„Un lucru care suntem obligați să-l analizăm și nu mă ascund de el, sunt aspecte care țin de zona de educație, pe care, oricum le-am spune, e foarte greu să le ducem cu aceste deficite mai departe. Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi, care a plecat acum trei ani de zile, de la 188 de milioane de lei pe toată țara, și am ajuns la 4,7 miliarde de lei în trei ani de zile. Deci o creștere imensă. Sunt bune orice fel de burse, dar gândiți-vă că plătim un miliard de euro aproape, doar pe bursele elevilor. Și cei care fac o analiză a notelor, vor constata o dinamică crescătoare peste pragul stabilit, imediat după ce au apărut bursele, sigur, nu datorită efortului elevului, combinat cu cel didactic, ci datorită reperului de bursă, și acest lucru trebuie reconfigurat”, a declarat Ilie Bolojan.

Toate aceste decizii majore legate de burse, creșterea și tăierea lor, au fost luate și atunci și acum fără fundamentare științifică sau pe baza unor standarde solide de evaluare. Nu există, până în prezent, nicio evaluare de impact care să demonstreze ceea ce spune premierul Bolojan sau ceea ce susține ministrul David. Bursele nu sunt date pentru ca elevii să învețe mai bine, ci sunt date ca urmare a faptului că elevii învață mai bine, pentru că acestea se acordă pentru notele din anul anterior, pe anul în curs. E adevărat, există presiuni făcute de elevi și părinți pentru note mai mari – am arătat efectul în mărturii din sistem și în analize ample, pe Edupedu.ro.

În realitate, pentru că evaluarea școlară este tributară unui sistem învechit, nimeni nu știe dacă elevii care au primit burse au învățat mai bine, dacă rezultatele școlare s-au îmbunătățit sau, dimpotrivă, dacă sistemul a fost pervertit prin manipularea notelor pentru a îndeplini criteriile impuse, așa cum declară premierul.

Cu un buget ajuns la 6,4 miliarde de lei – de trei ori mai mult decât bugetul întreg al cercetării din România – nu există nicio analiză oficială care să răspundă la întrebarea fundamentală: va funcționa altfel alt mecanism impus la fel de urechist ca primul? Pentru că asta ni se promite – tăierea la 15% dintre elevii unei clase a pragului de bursă, adică reducerea de la 8 elevi la 4, în cazul burselor de merit.

Pe lângă tăierea a jumătate din bursele de merit, vor dispărea bursele de excelență, cele pentru olimpici, care erau oricum acordate unui număr de circa 2.000 de elevi. Și uite așa, ministrul liberal tehnocrat al Educației, susținut de Partidul Național Liberal și de președintele acestuia, premierul Ilie Bolojan, taie „la paușal” meritul și meritocrația. Exact valorile liberale pe care le proclamă.

E foarte interesant cum Daniel David a anunțat că nu se va atinge de bursele sociale, nici ca valoare și nici ca număr. Sunt aproape 850.000 – cel mai mare număr din istoria recentă. Dar ministrul și-a nuanțat deja planul: vrea să le transfere primarilor, cu tot cu bugete și responsabilitatea acordării. Daniel David a jucat politic s-au s-a lăsat jucat politic. Primarii abia așteaptă să pună din nou mâna pe banii pentru copii, după ce au avut până acum 3 ani aceasta felie pe mână și bursele au fost mutate la minister tocmai pentru că nu se acordau, erau primării care dădeau burse de 6 lei, altele deloc, banii nu veneau la timp pentru că procedurile de acordare se împotmoleau în hachițele orgoliilor locale și în ședințele interminabile ale consiliilor din primării. Dar vor avea din nou banii pe mână și atuul că îi au pe elevi la mână cu tot cu părinții lor vulnerabili social.

Și mai e ceva de punctat – acum Ministerul Educației și Cercetării are un buget care a sărit de 4% din PIB tocmai pe baza creșterilor de salarii și burse din ultimii ani, după greva profesorilor. Înjumătățirea burselor de merit, tăierea celor de performanță, reziliență și tehnologice (despre care nu e încă foarte clar ce formă vor lua), plus pasarea bugetelor de burse sociale către primării înseamnă o scădere cu cel puțin 1 punct din PIB a bugetului ministerului.

România are nevoie de o politică națională a burselor fondată pe dovezi, echitate reală și sustenabilitate financiară. Vedem cum în planul de cercetare pentru 2024 Institutul pentru Științele Educației a făcut un studiu pe eficiența burselor, dar Ministerul Educației l-a ținut la sertar timp de 6 luni, din decembrie până acum și încă îl ține. În același timp, anunțând doar decizii contabile bazate pe păreri, pe orgolii ministeriale, pe susțineri oarbe și pe improvizații normative.

Bursele școlare nu sunt trofee electorale, ci instrumente educaționale. Iar folosirea lor fără rigoare e nu doar ineficientă, ci profund nedreaptă, cu efecte pe termen mediu și lung.