BREAKING Guvernul Bolojan denunță un ”risc fiscal sistemic, iminent și de o gravitate excepțională” din cauza ”supracontractării masive” a proiectelor din PNRR făcută de precedentele guverne / Sunt suspendate proiectele care nu pot fi terminate până la termenul-limită / Interzis la proiecte noi din programul Anghel Saligny

Guvernul Bolojan a inițiat o ordonanță de urgență prin care să rezolve ”supracontractarea masivă” a proiectelor din PNRR făcută de precedentele guverne. Nota de fundamentare a proiectului de OUG arată că există un ”risc fiscal sistemic, iminent și de o gravitate excepțională”, dat fiind că pentru realizarea proiectelor e nevoie de cofinanțare de la buget. Guvernul propune prin acest proiect de OUG stoparea proiectelor PNRR care nu pot fi terminate până la 31 august 2026, precum și stoparea oricăror noi proiecte din programul Anghel Saligny.

• Ce înseamnă supracontractare? Atribuirea de către ministere, primării și agenții guvernamentale de proiecte finanțate din PNRR al căror buget depășește cu mult bugetul total al PNRR (circa 28 de miliarde de euro). O supracontractare cu 10-15% este normală, pentru a acoperi situația în care unele proiecte eșuează. Dar guvernele PSD-PNL conduse de foștii premieri Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au ajuns la supracontractare de aproape 100% pe unele componente din PNRR, ceea ce a pus o presiune fără precedent pe bugetul de stat.

Supracontractarea poate genera presiune asupra susținerii cheltuielilor din bugetul de stat, sub forma obligațiilor de  sigurare a cofinanțării, TVA și de acoperire a eventualelor cheltuieli neeligibile, având potențialul de a deveni o sursă de
accentuare a crizei fiscale, mai arată guvernul în preambulul proiectului de OUG.

Reamintim că România a avut anul trecut un deficit bugetar de 9,3% din PIB, ceea ce face imposibilă finanțarea de la bugetul de stat a unor proiecte supracontractate din PNRR.

Proiectul de OUG, pus pe agenda ședinței de joi, suspendă proiectele din PNRR care nu pot fi terminate până la termenul-limită de 31 august 2026 și interzice instituțiilor și companiilor de stat să deschidă noi licitații sau proiecte.

G4Media a scris în exclusivitate în urmă cu două zile că Guvernul Ciolacu 2 a creat o problemă bugetară majoră pentru că a asigurat prin Legea bugetului 2025 fonduri insuficiente de funcționare pentru mai multe ministere și instituții. De ce este problema mai acută decât în alți ani, când asemenea situații erau rezolvate, măcat parțial, la rectificarea bugetară? Pentru că în 2025 există o supra-contractare masivă la bugetele Ministerului Dezvoltării și Ministerului Transporturilor, cu proiecte semnate pe bandă rulantă în anul super-electoral 2024 pentru primari, și nu pot fi tăiate bugetele acestora pentru a împărți banii la alte instituții, după cum au explicat pentru G4Media mai mulți miniștri. Citește aici investigația G4Media

Guvernul Bolojan arată în preambulul proiectului de OUG că această supracontractare a proiectelor din PNRR poate provoca ratarea țintei de deficit bugetar: ”a fost creat un portofoliu de angajamente financiare viitoare care depășește în mod manifest capacitatea de susținere a bugetului național iar în absența unor măsuri corective ferme și imediate, s-ar declanșa consecințe macroeconomice severe, existând riscul de neîncadrare în traiectoria fiscală asumată de România în cadrul planului fiscal”.

Informații din nota de fundamentare:

Prin prezenta ordonanță de urgență se urmărește:

– atenuarea riscului fiscal sistemic, iminent și de o gravitate excepțională, generat de o supracontractare masivă și necorelată cu realitățile bugetare a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene, în special prin Politica de Coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR);
– diminuarea portofoliul de angajamente financiare viitoare care depășește în mod manifest capacitatea de susținere a bugetului național, prin menținerea acelor proiecte care au șanse reale de a se implementa în termenul final al PNRR;
– adoptarea unor măsuri corective ferme și imediate, precum și modalitatea de ajustare a contractelor de finanțare încheiate astfel încât acestea să se încadreze în anvelopa financiară renegociată a PNRR;
– evitarea unor consecințe macroeconomice severe, și diminuarea riscului de neîncadrare în traiectoria fiscală asumată de România în cadrul planului fiscal,

– suspendarea până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, a încheierii sau emiterii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență de către coordonatorii de reforme și/sau investiții
– suspendarea încheierii de angajamente legale de către beneficiarii instituții și autorități publice
– suspendarea a atribuirii de contracte de prestări de servicii, de execuție de lucrări aferente reformelorși investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, de către beneficiarii sau structurile de implementare
– denunțarea unilaterală de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și
responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare
finanțate din PNRR, în cadrul cărora nu există proceduri de atribuire a contractelor de achiziție inițiate de
beneficiari și/sau structurile de implementare, precum și pentru procedurile de achiziție publică pentru care
nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziție publică la data intrării în vigoare
a prezentei ordonanțe de urgență,
– suspendarea unilaterală, până la data de 31 decembrie 2026, prin notificare, de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare, structurile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare finanțate din PNRR în cadrul cărora au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate, și/sau obținerea de avize și autorizații, procedurile de achiziție de lucrări au fost finalizate, iar în cadrul contractelor/acordurilor-cadru de achiziție încheiate nu au fost emise ordinele de începere a lucrărilor de execuție,
– instituirea unei obligații de a obține aprobarea Guvernului prin memorandum inițiat de către coordonatorul de reforme și/sau investiții cu privire la oportunitatea continuării investiției și a impactului bugetar total avizat de MF și MIPE pentru continuarea derulării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare finanțate din PNRR în cadrul cărora progresul fizic al obiectivului de investiții, certificat prin situații de lucrări este mai mic de 30%;
– în situația în care progresul fizic al obiectivului de investiții, certificat prin situații de lucrări este mai mare de 30%, continuarea implementării se va efectua doar în condițiile în care finalizarea obiectivului conform graficului de lucrări asumat este anterioară datei de 31 august 2026, în baza unui aviz emis de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la solicitarea coordonatorului de reforme și/sau investiții;
– reglementarea pentru anul 2025 a modalității de încheiere a unor nou angajamente legale pentru proiecte de investiții nou finanțate prin Programul național de dezvoltare locală etapa I și etapa a II-a, Programul național de investiții ”Anghel Saligny” și Programul național de construcții de interes public sau social, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, precum și atribuirea de noi contracte de prestări de servicii, de execuție de lucrări, aferente proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, de către Compania Națională de Investiții „C.N.I.” – S.A,
– instituirea, pentru anul 2025, a interdicției depășirii sumelor alocate în euro, la nivel de program prevăzute la art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2021, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2023, cu modificările și completările ulterioare, cât și condițiile de exceptare.

Citește mai jos proiectul de OUG:

Proiect de Oug PNRR

Citește mai jos nota de fundamentare integrală:

Nota Fundamentare Proiecte PNRR