Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Parlamentul European trage un semnal de alarmă cu privire la agravarea crizei statului de drept în Ungaria. Europarlamentarii au adoptat, marți, al doilea raport intermediar privind subminarea persistentă a statului de drept și încălcarea continuă a valorilor UE de către Ungaria, potrivit unui comunicat de presă.
Adoptat cu 415 voturi „pentru”, 193 voturi „împotrivă” și 28 de abțineri, raportul face bilanțul evoluțiilor din toate cele 12 domenii de preocupare, inclusiv funcționarea sistemului electoral, independența justiției și corupția.
Parlamentul European constată că situația Ungariei a continuat să se deterioreze, în parte din cauza lipsei de progrese a Consiliului în ceea ce privește protejarea statului de drept, și reiterează transformarea Ungariei într-un „regim hibrid de autocrație electorală”, solicitând din nou luarea de măsuri directe în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Tratatul UE – care permite suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE.
Raportul condamnă utilizarea repetată de către Ungaria a dreptului său de veto în Consiliu ca mijloc de presiune.
Deputații europeni se așteaptă ca ancheta Comisiei privind presupusul spionaj maghiar în cadrul instituțiilor UE să fie finalizată cât mai curând posibil și subliniază că concluziile ar trebui să conducă la consecințe tangibile pentru cei implicați.
Articolul continuă mai jos
„Lipsa unei acțiuni decisive din partea Comisiei și a Consiliului împotriva Ungariei a permis o erodare continuă a democrației și a statului de drept. UE nu poate permite continuarea autocratizării Ungariei. Orice întârziere suplimentară din partea Consiliului ar încălca chiar valorile pe care pretinde că le apără”, a declarat raportorul Tineke Strik (Verzii/EFA, NL).
Analizând evoluțiile din Ungaria, deputații europeni denunță faptul că Curtea Supremă a Ungariei reexaminează hotărârile Curții de Justiție a UE înainte ca acestea să fie aplicate în Ungaria (în contradicție cu practica obișnuită), precum și amenințările la adresa independenței justiției și refuzul sistematic al Ungariei de a pune în aplicare hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului.
În raport este subliniată, de asemenea, legătura dintre corupție și integritatea electorală, inclusiv rețelele clientelare, și obstacolele persistente cu care se confruntă organismul anticorupție din Ungaria, care pot pune în pericol totalitatea fondurilor UE alocate Ungariei.
Europarlamentarii critică decizia Comisiei Europene de a elibera fondurile de coeziune pentru Ungaria și subliniază necesitatea de a se asigura că beneficiarii finali ai fondurilor UE, inclusiv societatea civilă, nu sunt privați de sprijin financiar.
Alte aspecte criticate de Parlament includ slăbirea sistematică de către guvern a Consiliului Național al Magistraturii din Ungaria, eșecul acestuia de a apăra drepturile cetățenilor, amenințările la adresa libertății academice, practicile comerciale motivate politic, alocarea de publicitate de stat către mass-media favorabile guvernului și de facto interzicerea constituțională a marșurilor Pride.
Deputații europeni sunt îngrijorați și de utilizarea tot mai frecventă a conținutului politic generat de IA fără etichetare în Ungaria înaintea alegerilor din 2026, în special de postarea deliberată de videoclipuri deepfake pe canalele de socializare strâns legate de partidul politic Fidesz și campania prim-ministrului Viktor Orban, precum și de amplificarea coordonată a acestora. Potrivit raportului, aceste materiale sunt îngrijorătoare în contextul Legii privind serviciile digitale și al normelor UE în materie de protecție a datelor, precum și al Legii privind IA, subliniind în același timp că utilizarea deliberată a conținutului generat de IA pentru a induce în eroare alegătorii, a discredita oponenții și a denatura integritatea proceselor electorale poate să contravină standardelor electorale naționale și poate reprezenta o amenințare gravă la adresa corectitudinii alegerilor democratice.