Senatoarea liberală Nicoleta Pauliuc a introdus amendamentul la legea pensiilor private, pe care CCR l-a declarat neconstituțional

Proiectul care schimbă regulile de retragere a banilor din fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) fusese adoptat de Senat, cu 82 de voturi „pentru” și 34 „împotrivă”, după ce fusese aprobat de Guvern, scrie euronews.ro.

Comisia de buget-finanțe introdusese o excepție prin care bolnavii de cancer vor putea retrage întreaga sumă într-o singură tranșă, la cererea lor.

Amendamentul a fost introdus de către Nicoleta Pauliuc (PNL) și a vrut să dea posibilitatea acestei categorii de persoane să poată retrage toți banii pentru a-și putea face tratamentul și pentru a avea șanse mai mari de a învinge boala.

În schimb, a rămas modificarea propusă de Guvern, care prevede că românii îşi vor putea retrage doar cel mult 30% din suma acumulată la Pilonul II, III sau IV de pensii. Restul de bani ar urma să fie retraşi în tranşe lunare, dar pe parcursul a opt ani, iar fiecare tranșă nu trebuie să fie mai mică de 1.251 de lei, adică valoare pensiei minime aflată în plată.

Argumentul cel mai vehiculat a fost că nimeni nu poate decide dacă un pacient cu o boală cronică are o speranță de viață mai mare decât un bolnav de cancer. Reprezentantul Ministerului Sănătății a spus că nu există criterii clare pentru definirea bolilor cronice, iar o astfel de excepție ar însemna un număr prea mare de excepții.

Articolul continuă mai jos

Redacția

Ungaria este interesată să importe gaze din zăcământul Neptun Deep, anunță ministrul ungar de Externe / Ce spune despre interesul MOL pentru Lukoil

Redacția

Proiect pentru amenajarea Parcului Cartier Henri Coandă, aprobat de Consiliul Local al Sectorului 1 / Este vizată amenajarea integrală a Parcului Regina Maria, pe o suprafaţă de 15.346 mp

Potrivit Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), la finalul lunii iunie 2025, fondurile din Pilonul II aveau active în valoare de 170,8 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creştere cu 19% faţă de nivelul din iunie 2024.

După ce a fost adoptat de Senat, proiectul va ajunge la dezbatere în Camera Deputaților, care are rol decizional.

Context

Curtea Constituțională a constatat că stabilirea, ca regulă, a plății către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuția la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii și cei care urmează să se supună regulii plății fracționate și nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivității legii.

În schimb, art.55 alin.(2) din lege, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecțiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii.

Argumente

– Dispozițiile în virtutea cărora membrul fondului de plată a pensiei nu poate încasa ca plată unică decât 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, legea criticată influențând doar modalitatea de plată. Reglementarea eliberării sumelor în mod fracționat și cu periodicitate lunară derivă din specificul noțiunii de pensie, care, prin ipoteză, presupune prestații succesive, întinse, de obicei, pe toată durata vieții. În cazul legii în discuție, durata de plată este, ca regulă, de minimum 8 ani. O plată efectuată integral, uno ictu, ar contrazice însăși ideea de pensie, care este menită a reprezenta o sursă constantă de venit, de care titularul să beneficieze periodic, un timp cât mai îndelungat, ca o fructificare a efortului pe care, în timpul vieții active, l-a depus prin muncă remunerată, și care să îi asigure, și după acest moment, veniturile necesare traiului zilnic.

– Modalitatea de plată instituită prin legea criticată răspunde și cerințelor referitoare la existența unui scop legitim al reglementării, adecvare, necesitate și asigurarea unui just echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.

– Nu este nesocotit nici principiul neretroactivității legilor, Curtea constatând că legea criticată nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, și anume plata pensiei.