Sistemul american Merops de apărare anti-dronă va fi operațional în România în scurt timp (Moșteanu)

Sistemul american Merops de apărare împotriva dronelor va fi operațional în România în foarte scurt timp, a anunțat marți seara ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, într-o intervenție telefonică la Antena 3.

Declarațiile ministrului vin după ce o dronă a căzut în curtea unui localnic din comuna Puiești, județul Vaslui, după ce a fost urmărită mai mute ore pe teritoriul României

În foarte scurt timp va deveni operațional sistemul american folosit în Ucraina cu foarte mult succes, fiind doar o “chestiune de timp până va fi implementat”, a spus Moșteanu,

În ceea ce privește drona care a căzut în Vaslui, comandantul militar al acțiunii a a dat aprobarea de doborâre, dar piloții au avut de foarte puține ori contact vizual cu aceasta.

“Aprobarea de a trage în dronă e dată de comandantul militar al operațiunii” iar “piloții au avut această aprobare” dar “din păcate nu au reușit să o blocheze pe radarul care apoi comandă rachetele și să fie siguri că rachetele fixează drona și nu ceva din spatele dronei”, a explicat el.

Articolul continuă mai jos

TechRider.ro

Peste jumătate dintre noile articole de pe internet sunt scrise de AI. Este scrisul uman în pericol de dispariție?

Redacția

Cine este Dan Driscoll, „tipul cu dronele” căruia Trump i-a încredinţat un neaşteptat rol-cheie în negocierile pentru Ucraina

“Și eu îmi doresc mai mult decât oricine să dăm jos o dronă care zboară în spațiul aerian fără să existe riscul să creezi probleme la sol”, a mai spus el.

Cotidianul american The Washington Post anunța, la începutul lunii noiembrie, că, în urma unui șir de incursiuni în spațiul aerian al NATO semnalat în ultimele luni, incursiuni care au relevat vulnerabilitățile alianței punând Europa în alertă, Polonia și România amplasează un nou sistem de armament vizând apărarea împotriva dronelor rusești.

Sistemul american Merops, care este suficient de mic ca să poată fi pus în spatele unui camion de mărime medie, poate depista dronele și se poate apropia de ele prin inteligență artificială, astfel încât să poată funcționa atunci când comunicațiile electronice sau prin satelit sunt aglomerate.

În afara amplasării lor în Polonia și în România, sistemele Merops vor mai fi folosite și de Danemarca, după cum au declarat pentru Associated Press o serie de oficiali militari din cadrul NATO, demersul înscriindu-se într-o serie de măsuri vizând întărirea apărării pe flancul estic al alianței.

Potrivit oficialilor, scopul este acela de a face ca frontiera cu Rusia să fie atât de bine înarmată, încât forțele Moscovei nici măcar nu vor putea să se mai gândească la o penetrare, din Norvegia, la nord și până la sud, în Turcia.

Necesitatea unei asemenea tehnologii a devenit acută după cele aproximativ 20 de drone rusești care, la începutul lunii septembrie, au intrat în spațiul aerian polonez. Avioane valorând milioane de dolari au fost trimise să riposteze în fața unor drone care costă zeci de mii de dolari.

„Ceea ce ne oferă acest sistem este o detectare extrem de exactă”, a declarat colonelul Mark McLellan, șef-adjunct al personalului din Comandamentului Aliat al Forțelor Terestre din NATO. „El este capabil să depisteze dronele și să le doboare și, în plus, cu un cost redus… E mult mai ieftin decât trimiterea în spațiul aerian a unui avion de tip F-35 care să o doboare cu o rachetă”.

Dronele zboară la joasă înălțime și lent or, asta le face greu de depistat pe sistemele radar calibrate să depisteze rachete de mare viteză. În plus, ele pot fi luate drept păsări sau avioane. Potrivit oficialilor, sistemul Merops ajută la îndepărtarea unor asemenea lacune.

„Practic, Merops îndreaptă dronele împotriva altor drone”, afirmă McLellan, „fie prin ochirea directă a dronei inamice sau prin informații din partea unui sistem, care pot fi transmise la sol sau forțelor aeriene, astfel încât ele să poată fi doborâte.

Merops le oferă comandanților „un timp suficient pentru a putea estima pericolul și pentru a decide – să tragă sau să nu tragă”, afirmă generalul de brigadă Thomas Lowin, șef adjunct din cadrul Coamdamentului Forțelor Terestre Aliate din NATO.

„Sistemul poate fi folosit atât pentru apărarea infrastructurii de primă importanță, precum aeroporturile, dar și pentru apărarea forțelor care operează pe câmpul de luptă”, a mai adăugat el.

În prezent, NATO amplasează primele sisteme de-alungul frontierelor Poloniei și României, iar Danemarca a hotărât și ea să achiziționeze aparatură Merops, a mai spus Lowin.

Fostul șef de la Google, Eric Schmidt, a investit în Merops, dar atât el, cât și compania își păstrează discreția în public, refuzând să acorde interviuri. Oficiali ai departamentelor apărării din Polonia și din România au refuzat și ei să facă declarații publice.

Incursiunile rușilor au pus Europa pe gânduri, scoțând în evidență necesitatea unor noi sisteme de apărare împotriva unei forme de război care se dezvoltă rapid. Sistemul Merops este unul dintre multe alte asemenea sisteme de care armatele vor avea nevoie ca să întoarcă războiul dronelor în favoarea NATO.

Companiile europene dezvoltă acum noi tehnologii, printre acestea numărându-se sisteme de genul dronă-contra-dronă, precum Merops și rachete antidronă, iar țările din Uniunea Europeană au convenit să coopereze în vederea creării unui „zid cu drone” la frontiera estică a organizației.

Șefii armatei SUA din Europa susțin și ei crearea unui Flanc de Ripostă Estic – o zonă de apărare stratificată de-alungul frontierelor NATO.

În iulie, generalul comandant al Armatei SUA din Europa și Africa – totodată șef al Comandamentului Forțelor Aliate Terestre din NATO – generalul Chris Donahue, a spus că dorește să creeze o rețea de senzori și un sistem de comandă și control care să poată funcționa cu aproape orice armament existent, premițându-le astfel să poată fi introduse dacă se vor moderniza sau, dimpotrivă, eliminate, dacă se învechesc.

Rusia dispune de mulți recruți și de o armată numeroasă, asta însemnând că, prin comparație cu NATO, ea dispune de mai multe forțe care să poată interveni imediat de-alungul frontierelor. Alianța trebuie să-și consolideze niște căi de apărare care să depășească avantajul în forțe umane, apelând la tehnologie, afirmă Donahue.

Merops reprezintă prima fază a consolidării unor asemenea fronturi de apărare – un proces prevăzut să dureze între doi și cinci ani, a subliniat și Lowin.

Incursiunile dronelor și instabilitatea de pe frontul estic al NATO se datorează războiului Rusiei din Ucraina, acum pe cale să împlinească patru ani. Conflictul a fost crucial pentru dezvoltarea dronelor, transformând câmpul de luptă într-un teren de testare a unor noi tehnologii, care acum se aplică peste tot în Europa.

Sistemul Merops a fost ales pentru că s-a dovedit eficient în Ucraina. Dacă e ceva care acolo nu merge, atunci „probabil că nici nu merită achiziționat”, a spus Lowin.

„Dronele evoluează rapid, iar fiecare tip nou necesită o ripostă diferită. Problema constă în depistarea pericolului, după care, aproape imediat, să începi să te gândești cum s-o ataci”, a declarat generalul de brigadă Zacarias Hernandez, șef adjunct al Forțelor Aliate Terestre ale NATO.

Asta necesită niște cicluri de producție extrem de rapide – puse la punct și trimise pe câmpul de luptă în câteva săptămâni.

În același timp, Rusia produce și ea masiv drone de atac, utilate cu camere de luat vederi, cu motoare de avion și cu antene perfecționate, care evită eventuale ciocniri.

Și Rusia are forțe de adaptat, după cum a recunoscut și președintele rus, Vladimir Putin, la începutul lunii octombrie.

Referindu-se la primele eșecuri ale armatei ruse din Ucraina, Putin a recunoscut public că „existau domenii întregi despre care, pur și simplu, nu știam nimic”, dar el a pretins că, acum, „în doar câteva zile”, Rusia este capabilă să ofere o tehnologie mai avansată.

După cum au sugerat unii oficiali, Ucraina, NATO și Rusia sunt acum angrenați într-un joc tehnologic de șoarecele și pisica.

„Vedem ce face Rusia în Ucraina”, a spus Hernandez. „Trebuie să fim pregătiți pentru asta”.