Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Parlamentul European (PE) le-a cerut marţi statelor membre ale UE să continue procedura de retragere a dreptului de vot al Ungariei în Consiliul Uniunii Europene, invocând „colapsul democraţiei, al statului de drept şi al drepturilor fundamentale” din această ţară condusă de premierul Viktor Orban, pe care-l acuză că se află în fruntea „unui regim hibrid de autocraţie electorală”, transmite Agerpres.
În rezoluţia votată de eurodeputaţi, cu 415 voturi pentru, 193 împotrivă şi 28 de abţineri, aceştia condamnă ceea ce numesc „eforturile deliberate şi sistematice ale guvernului ungar de a submina valorile fundamentale ale UE”, despre care afirmă că „nu sunt o alegere opţională, ci un angajament fundamental asumat în mod liber” de fiecare stat membru al UE.
„Prea mult timp guvernele europene au stat cu mâinile încrucişate în timp ce un guvern tot mai autocratic a distrus drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”, acuză eurodeputata Tineke Strik, membră a grupului Verzilor şi iniţiatoare a rezoluţiei.
Textul acesteia insistă că, deşi retragerea dreptului de vot al unui stat membru în UE necesită un vot în unanimitate al celorlalte, declararea faptului că Ungaria „prezintă un risc clar de încălcare gravă a principiilor fundamentale ale UE” are nevoie doar de o majoritate de patru cincimi şi ar permite procesului să avanseze.
Printre cei aproape 200 de eurodeputaţi care au votat împotriva acestei rezoluţii s-au numărat şi cei din grupul Patrioţi pentru Europa, grupul impulsionat chiar de Viktor Orban şi care a semnalat că „Ungaria este atacată din cauza refuzului său de a oferi arme Ucrainei, de a permite intrarea migranţilor ilegali şi de a introduce ideologia de gen în şcoli.” „Politica externă, educaţia, politica socială şi familială, protecţia copilului şi sistemul judiciar sunt prerogative ale statelor membre”, a amintit acest grup.
Articolul continuă mai jos
Premierul ungar se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care contestă politica suveranistă a acestuia şi îl acuză de încălcarea statului de drept prin acţiuni precum respingerea migranţilor ilegali, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor instanţelor europene în faţa celor emise de instanţele ungare. Refuzul lui Orban de a susţine Ucraina în războiul cu Rusia şi, mai recent, adoptarea unei legislaţii ce restrânge finanţările din străinătate pentru ONG-uri şi presă în Ungaria au amplificat acest conflict.
Ca represalii, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie. Mai mult, Bruxelles-ul a activat împotriva Budapestei în decembrie 2022 noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei. Din aceste fonduri de coeziune au fost deblocate de Comisia Europeană numai aproximativ o treime la sfârşitul anului 2023, când Ungaria ameninţa la acel moment să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina în războiul cu Rusia.
Ungaria va avea alegeri legislative în primăvara anului viitor şi partidul conservator Fidesz al lui Orban este ameninţat de partidul pro-european Tisza, creat de Peter Magyar, un fost aliat al său devenit opozant.
Tot marți, Comisia Europeană a avertizat guvernul de la Budapesta că ar putea înregistra un derapaj bugetar în 2026 din cauza deficitului în creștere.