O decizie CCR din 2016 i-a salvat pe șefii Jandarmeriei de acuzația de abuz în serviciu în Dosarul 10 august. Cum a motivat instanța achitarea lui Sebastian Cucoş, Cătălin Sindile și Laurențiu Cazan

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

G4Media a consultat motivarea judecătorului de la Tribunalul Militar București, în dosarul 10 august, în care foștii șefi ai Jandarmeriei Gheorghe Sebastian Cucoş, Cătălin Sindile, Laurențiu Cazan, precum și pe alți ofițeri, judecați în Dosarul 10 August, au fost achitați de acuzațiile privind reprimarea violentă a protestului din 2018. Sentința nu este definitivă. Judecătorul din dosar a cerut recuzarea pentru că are legătură cu avocatul unuia dintre acuzați, dar i-a fost refuzată.

În motivare, instanța arată că evacuarea Pieței Victoriei a fost considerată un răspuns legal la o situație pe care judecătorul a calificat-o drept una de gravitate extremă, marcată inclusiv de sustragerea unei arme letale. 

Definitorii au fost, în opinia judecătorului, două momente. 

Primul a fost incidentul din zona restaurantului Springtime, unde patru echipaje ale Serviciului pentru Acțiuni Speciale (SAS) al Poliției, dotate cu armament și muniție letală, au fost blocate și atacate de manifestanți violenți. Potrivit judecătorului, exista riscul ca armamentul să fie sustras sau utilizat în condiții de pericol major.

Al doilea moment a fost agresarea subofițerilor jandarmi Ștefania Nistor și Cristian Felegă. Instanța reține că cei doi au fost izolați și agresați fizic, iar pistolul letal al Ștefaniei Nistor a fost sustras de un protestatar. Instanța a considerat că acest incident a transformat suspiciunile privind săvârșirea unor infracțiuni într-o certitudine și a creat o situație de risc extrem pentru siguranța publică.

„Decizia de a interveni pentru dispersarea mulțimii a fost luată pe baza pericolului iminent generat de armă, iar nu pe baza unei certitudini cu privire la recuperarea ei. Cerința legală de la art. 19 alin. (2) din Legea nr. 60/1991 și de la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 550/2004 vizează existența unor indicii temeinice de săvârșire a unei infracțiuni grave sau exercitarea de violențe care să pună în pericol iminent integritatea forțelor de ordine, condiții care erau pe deplin întrunite la ora 23:08 prin sustragerea efectivă a armei letale și prin violențele exercitate asupra celor doi militari, calificate de mai mulți martori drept de o intensitate fără precedent”, scrie în motivarea instanței, consultată de G4Media.

Cazan, Cucoș și Sindile – achitați pentru abuz în serviciu după aplicarea unei decizii CCR din 2016

Fostul comandant al intervenției Jandarmeriei din 10 august 2018, colonelul (r) Laurențiu Valentin Cazan, a fost achitat pentru ambele infracțiuni pentru care fusese trimis în judecată – abuz în serviciu și fals intelectual. În motivarea deciziei, instanța arată că ordinul de evacuare a Pieței Victoriei a fost emis în condiții de legalitate și că acuzațiile formulate de procurori nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor reținute.

Instanța a concluzionat că fapta de abuz în serviciu imputată lui Cazan nu este prevăzută de legea penală. Potrivit motivării, ordinul de restabilire a ordinii publice emis la ora 23:11 a fost legal, chiar dacă nu exista, la acel moment, o aprobare scrisă prealabilă din partea prefectului.

Judecătorul a invocat prevederi legale care permit intervenția fără ordin scris atunci când asupra forțelor de ordine sunt exercitate violențe ce pun în pericol viața sau integritatea acestora ori când există indicii privind săvârșirea unor infracțiuni.

Conform documentelor consultate de G4Media, judecătorul a menționat că o parte dintre acuzațiile formulate împotriva lui Cazan se bazau pe presupuse încălcări ale regulamentelor. Însă că încălcarea unor astfel de reglementări secundare nu poate constitui elementul material al infracțiunii de abuz în serviciu, scrie în motivare. 

Iar decizia de bazează pe o hotărâre la Curții Constituționale din 2016, care a redefinit condițiile în care poate fi reținută infracțiunea de abuz în serviciu.

CCR a stabilit că noțiunea de „îndeplinire defectuoasă” a atribuțiilor trebuie interpretată exclusiv ca încălcarea legislației primare – legi sau ordonanțe ale Guvernului –, nu și a regulamentelor interne sau a altor acte normative inferioare.

Cum intervenția a fost considerată conformă cu prevederile legilor aplicabile în situații de violență iminentă, instanța a concluzionat că nu a existat o încălcare a legii în sensul stabilit de Curtea Constituțională.

Laurențiu Cazan a fost achitat și pentru acuzația de fals intelectual, care viza menționarea în raportul de acțiune a faptului că prefectul aprobase intervenția.

Instanța a reținut că prefectul Capitalei de la acel moment, Speranța Cliseru, a semnat efectiv ordinul de intervenție, chiar dacă acest lucru s-a întâmplat după miezul nopții. În aceste condiții, judecătorii au apreciat că mențiunea privind aprobarea prefectului corespundea unei situații reale și nu reprezenta o informație fictivă.

De asemenea, din declarațiile martorilor a rezultat că Cazan ar fi fost surprins atunci când documentul i-a fost prezentat spre semnare și nu ar fi avut un rol în redactarea acestuia. Potrivit instanței, ordinul fusese pregătit anterior de alți ofițeri, iar inculpatul nu a urmărit să denatureze adevărul sau să își creeze o apărare artificială.

În consecință, judecătorul a stabilit că nu există dovada intenției necesare pentru angajarea răspunderii penale în cazul infracțiunii de fals intelectual.

Colonelul (r) Ionuț Cătălin Sindile ocupa, pe 10 august 2018,  funcția de prim-adjunct al Inspectorului General și șef al Statului Major al Jandarmeriei Române. Potrivit documentelor analizate de instanță, el fusese desemnat să sprijine coordonarea misiunii la nivel național și a făcut parte din grupul de comandă implicat în gestionarea evenimentelor din Piața Victoriei. 

Și în cazul său, instanța a aplicat aceeași motivare a achitării ca și în cazul lui Cazan, făcând apel la decizia CCR – fapta de care se face vinovat nu există pentru că nu a încălcat nicio lege.

Cel de-al treilea fost șef, col. (r) Sebastian Cucoș ocupa, la momentul protestului funcția de inspector general al Jandarmeriei Române și fusese desemnat coordonator al misiunii la nivel național.

În urma declarațiilor celorlalți șefi ai acțiunii, judecătorul a apreciat că fostul inspector general nu a făcut parte din cercul decizional care a aprobat evacuarea Pieței Victoriei și că nu a exercitat atribuții de comandă în momentul declanșării intervenției.

Judecătorul a menționat că, și în situația în care s-ar fi dovedit participarea lui Cucoș la procesul decizional, aceasta ar fi privit o intervenție considerată legală de instanță, din aceleași motive ca în cazul celorlalți doi, despre care am scris anterior.

Instanța a hotărât achitarea lui Sebastian Cucoș sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu.

Pe latura civilă, decizii diferite în cazul celor trei șefi

În același dosar au fost incluse și acțiunile civile formulate de sute de persoane care au solicitat despăgubiri pentru prejudicii materiale și morale. Printre acestea se numără participanți la protest, jurnaliști și alte persoane care au susținut că au fost afectate de intervenția forțelor de ordine.

Judecătorul de la Tribunalul Militar a decis să lase nesoluționată latura civilă în ceea ce-i privește pe Laurențiu Cazan și Ionuț Cătălin Sindile. Ceea ce înseamnă că persoanele care se consideră vătămate pot cere despăgubiri într-un proces civil.

În cazul lui Sebastian Cucoș, însă, instanța l-a achitat pe motiv că fapta imputată nu există și a respins ca nefondate acțiunile civile formulate împotriva sa.

Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București nu au fost obligate la plata unor despăgubiri în solidar cu cei trei inculpați, conform motivării consultate de G4Media.

Acuzații Ciobanu, Popescu, Dumitru, Moldoveanu, Mihai, Carmocanu, Custrin, Zamfir – achitați pentru că procurorii au identificat greșit victima

Judecătorul de la Tribunalul Militat i-a achitat pe col. (r) Laurenţiu Ciobanu Cristian, col. Răzvan Cătălin Popescu, col. Marian Ion Zăvoianu, lt. col. Adrian Costel Dumitru, mr. Luca Moldoveanu, cpt. Marius Daniel Mihai, plt. adj. (r) Alin Belecciu, plt. maj. Marian Cristian Bîrsan, plt. adj. Cristian Bolat, plt. adj. şef George Buzatu, plt. adj. Florea Carmocanu, plt. adj. şef (r) Bardahan Pavel Custrin şi plt. maj. (r) George Constantin Zamfir, sub aspectul complicității sau purtării abuzive față de un cetățean istraelian. 

Instanța a stabilit că persoana bătută, pusă la sol și încătușată în imaginile video depuse la dosar ca probă pentru acuzațiile care au fost aduse jandarmilor, nu a fost cetățeanul israelian S.A., ci prietenul acestuia, Y.T. care nu a fost parte în proces. Astfel, spune judecătorul, fapta de care sunt acuzați inculpații față de victima din rechizitoriu nu există.

„Lipsa faptei principale, raportată la persoana vătămată arătată în rechizitoriu, atrage consecințe directe asupra acuzațiilor de complicitate reținute în sarcina celor patru inculpați cu funcții de conducere”, scrie în  motivarea instanței.

Condamnări la închisoare

Patru din jandarmii care au acționat în seara zilei de 10 august 2018 au fost condamnați în închisoare cu suspendare.

Cpt. r. Mihai Marius Daniel – la  1 an și 3 luni închisoare cu suspendare pentru purtare abuzivă față de un bărbat. În motivare scrie că jandarmul l-a lovit repetat pe bărbat cu tonfa în cap și cu picioarele, deși victima era deja la sol, sângera abundent și nu opunea rezistență.

Plt.adj. (r) Belecciu Alin – de 1 an închisoare cu amânarea aplicării pentru purtare abuzivă față de un protestatar. Jandarmul e acuzat că a pulverizat spray iritant direct în fața unei persoane în vârstă, care era pașnică. Instanța a respins apărarea că ar fi acționat gradual, considerând atacul total nejustificat.

Plt. maj.(r) Bîrsan Marian Cristian – 1 an închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani. Jandarmul a lovit cu tonfa în zona mâinilor și a bruscat în mod nejustificat un protestatar, deși persoana nu manifesta o conduită agresivă, scrie în motivare.

Plt. adj. șef Buzatu George – 1 an închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani. Jandarmul ar fi lovit cu tonfa un protestatar.

Achitări prin prescripție

În cazul altor inculpați, instanța a constatat că faptele există și întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor, însă procesul penal a încetat deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale, fiind depășit termenul legal de 5 ani în care aceștia puteau fi trași la răspundere.

Este vorba de:

• Col. (r) Ciobanu Laurențiu Cristian care pulverizat direct în zona feței victimei (o persoană recent operată la coloană, care manifesta un comportament pașnic) gaze iritant-lacrimogene de la o distanță foarte mică, aproximativ 30–40 cm.
• Col. Zăvoianu Marian Ion  – a lovit în mod nejustificat în zona feței un protestatar folosind o portavoce din dotare, după ce acesta îi adresase cuvinte jignitoare unui alt ofițer.
• Plt. maj. Bîrsan Marian Cristian – procesul a încetat pentru fapta față de un protestatar pe care l-a lovit și împins în mod repetat cu scutul, deși acesta avea mâinile ridicate deasupra capului în semn că era pașnică.
• Plt. adj. șef Buzatu George: Procesul a încetat doar pentru o fapta. Ar fi lovit cu piciorul un protestatar în timp ce acesta era căzut la sol, agresată de alți jandarmi și prezenta sângerări vizibile la cap.

Decizia Tribunalului Militar a venit după audierea a 407 părţi civile şi persoane vătămate din prezenta cauză, și nu este definitivă.