EXCLUSIV De ce guvernul Ciolacu 2 a dat bugete de funcționare doar pentru câteva luni la unele ministere și agenții / Au apărut arierate de miliarde de lei / Instituții paralizate de lipsa banilor din buget / Ce spune fostul premier

Guvernul Ciolacu 2 a asigurat prin Legea bugetului 2025 fonduri insuficiente de funcționare pentru mai multe ministere și instituții, după cum au declarat în exclusivitate pentru G4Media mai mulți oficiali guvernamentali. Ministerul Apărării, Ministerul Educației, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională pentru Sport sunt doar câteva exemple de instituții cărora guvernul PSD-PNL-UDMR condus de Marcel Ciolacu le-a asigurat bugetul pentru doar câteva luni. Motivul alocărilor insuficiente e scăderea artificială, doar în scripte, a deficitului bugetar asumat de guvernul Ciolacu 2 la 7% din PIB. Prin aceste bugete insuficiente, Guvernul Ciolacu 2 a încercat să ascundă realitatea: deficitul bugetar real pe 2025 urma să fie mult mai mare, de aproape 10% din PIB, fără măsurile dure de reformă asumate de viitorul executiv.

• Efectele acestui buget mincinos? Statul a început să acumuleze datorii de miliarde de lei la furnizori (arierate), iar noul guvern caută acum bani pentru asigurarea funcționării până la finalul anului, în plină criză bugetară.
• De ce este problema mai acută decât în alți ani, când asemenea situații erau rezolvate, măcat parțial, la rectificarea bugetară? Pentru că în 2025 există o supra-contractare masivă la bugetele Ministerului Dezvoltării și Ministerului Transporturilor, cu proiecte semnate pe bandă rulantă în anul super-electoral 2024 pentru primari, și nu pot fi tăiate bugetele acestora pentru a împărți banii la alte instituții, după cum au explicat pentru G4Media mai mulți miniștri. Și premierul Ilie Bolojan a declarat pe 10 august la Antena 3 că ”problema pe care o avem este că am semnat contracte de investiţii mult prea mari faţă de cele pe care şi le poate permite România”.

UPDATE Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat pentru G4Media că ”bugetul aprobat pentru 2025 este sub necesarul ministerului la salarii și pensii, la bunuri si servicii (unde sunt cheltuieli mari cu utilitățile). Acum sunt multe discuții și întâlniri cu colegii din Ministerul Finanțelor, prioritatea este să asigurăm plata salariilor până la final de an și sper să găsim o soluție care să permită să ne respectăm toate angajamentele din contractele de înzestrare și țintele agreate cu partenerii NATO”.

---

UPDATE Fostul premier Marcel Ciolacu și Tanczos Barna, fost ministru de Finanțe la elaborarea bugetului, în prezent vicepremier, au venit cu noi precizări în care transmit că abordarea privind „asigurarea de fonduri insuficiente” este o abordare total greșită, în contextul în care fiecare instituție a agreat că va lua măsuri pentru raționalizarea cheltuielilor, după ce România și-a asumat că va reduce deficitul bugetar. Potrivit lor, adoptarea bugetului s-a făcut public și transparent.

Precizările integrale, la finalul acestui articol.

---

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dr. Horațiu Moldovan, a confirmat pentru G4Media că instituția sa a primit prin Legea bugetului un buget mai mic decât necesarul.

”Casa Națională de Asigurări de Sănătate are un deficit semnificativ. Legea bugetului prevede un buget de 77 de miliarde de lei în acest an, deși instituția a transmis clar că e nevoie de un buget de 88 de miliarde de lei pentru acoperirea nevoilor, iar conform Planului strategic instituțional nevoia bugetară reală se ridica la aproximativ 100 de miliarde de lei pentru anul 2025. Deci Parlamentul a votat 77 de miliarde de lei pentru întregul an 2025, și se știa că aproximativ două luni de funcționare vor rămâne neacoperite, cu speranța că diferența va fi alocată la rectificare”, a declarat Horațiu Moldova pentru G4Media.

El a explicat și efectul imediat al funcționării cu un buget subdimensionat: acumularea de datorii către furnizori.

”Acum însă, Ministerul Finanțelor nu ne mai aprobă de trei luni suma totală lunară necesară decontării serviciilor medicale, nu pentru că nu ar dori să plătească, ci pentru că spune că nu are suficiente fonduri. Astfel, ei ne deblochează lunar circa 4 miliarde de lei în loc de necesarul de 5 miliarde, ceea ce duce la acumularea de arierate la spitale și la farmaciile care eliberează medicamente compensate și gratuite. Iar problema e efectul în piață al acestor arierate. De ce am ajuns cu aceste datorii? Pentru evitarea reducerii plăților la toate categoriile de servicii medicale (medicina de familie, ambulatoriul de specialitate, etc). Pentru a rezolva problema, cel târziu în octombrie avem nevoie neaparat o rectificare bugetară de 10 miliarde de lei”, a spus șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a admis voalat încă din 1 august situația. ”Vor fi bani şi de salarii, şi de pensii. Vor fi bani. Dar asta nu înseamnă că ipotezele pe care a fost construit acest buget sunt realiste. Pentru că avem această meteahnă să construim bugetul şi, la un moment dat, anumiţi ordonatori de credite, la final de an, să aibă mai puţini bani în buget decât le trebuie. (…) Am făcut o analiză amplă pe toţi ordonatorii de credite şi, în general, pe toată structura bugetului aşa cum a fost el aprobat pentru 2025 şi, într-adevăr, ipotezele lui nu stau în picioare în multe locuri”, a spus el la Antena 3.

Și ministrul Educației, Daniel David, a recunoscut că Ministerul Educației și Cercetării a primit „un buget de austeritate de la începutul anului”, insuficient pentru a acoperi salariile și bursele până în decembrie, potrivit Edupedu.ro.

„Bugetul a fost programat, a fost un buget de austeritate de la începutul anului. Noi am solicitat bani pentru toți, pentru tot anul. Am primit de la Ministerul de Finanțe pentru o parte din acest an, urmând să așteptăm rectificarea pozitivă, așa cum s-a întâmplat, repet, și-n anii trecuți. Acesta este motivul pentru care s-a vorbit despre educație”, a spus Daniel David la B1 TV pe 8 august.

O problemă similară cu subfinanțarea există și la Ministerul Apărării Naționale, potrivit informațiilor G4Media. Ministrul Ionuț Moșteanu nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere.

Agenția Națională pentru Sport (ANS) a avut dificultăți în organizarea unei competiții sportive internaționale din cauza bugetării prea mici de la începutul anului. Bogdan Matei, președintele ANS, a declarat pentru G4Media că a fost nevoie să facă o cerere de mutare a fondurilor între capitolele bugetare pentru a putea organiza Campionatul mondial de natație pentru juniori la Otopeni, o competiție despre care se știa de anul trecut.

”Am gasit resursele necerare, circa 2,5 milioane lei, am mutat banii între capitole pentru ca am avut economii la unitatea centrală. Am transmis solicitarea de mutare a banilor între capitolelele noastre la Ministerul Finanțelor și Secretariatul General al Guvernului – instituție în subordinea căreia funcționăm, și nu cred ca vom întâmpina probleme cu aprobarea”, a declarat Bogdan Matei pentru G4Media.

El a spus că Agenția nu are probleme bugetare la capitolul salarizare pentru unitatea centrală și cele 102 de subordonate, în schimb a fost nevoie de o suplimentare de circa 3 milioane de lei de la SGG pentru plata unor facturi la capitolul bunuri și servicii.

”Problema cea mai mare e la federațiile sportive naționale, care nu sunt în subordinea noastra, dar primesc finanțare de la noi. În acest moment, șapte federații și-au epuizat în totalitate bugetul. Anul trecut agentia a primit la rectificare sumele necesare, sperăm că va fi la fel și în 2025. Avem probleme și la premierea sportivilor și antrenorilor medaliați la competiții, și e păcat să nu îi răsplătim pe campionii noștri”, a mai spus președintele Matei pentru G4Media.

Ce spune Marcel Ciolacu

Fostul premier Marcel Ciolacu afirmă, într-un răspuns pentru G4Media, că ministere și agențiile trebuiau să implementeze reforme pentru a reduce costurile, astfel încât să se încadreze în bugetele stabilite la începutul anului.

Răspunsul integral al lui Marcel Ciolacu:

„În 2025 România trebuie să înceapă o reducere a deficitului bugetar, primul an din cei 7, este evident, ca sintagma “asifgurarea de fonduri insuficiente” este o abordare total greșită.
⁠Față de deficitul de 9,3 în 2024, în 2025 trebuia să ne încadrăm în 7%. Acest lucru nu se poate realiza dacă toți ordonatorii de credite încearcă să cheltuie și mai mult.
⁠Pentru a a se încadra în bugetele stabilite prin legea bugetului de stat, ministerele și agențiile trebuia să implementeze reforme, să-și eficientizeze activitatea, să reducă costurile. Cei care nu au luat măsuri, acum nu se încadrează în buget.
⁠Sportul nu are buget separat, este la SGG, defalcarea/alocatea sumelor din bugetul SGG nu s-a făcut la nivelul MF sau al premierului”.

România are cel mai mare deficit bugetar din UE

Cu un deficit public de 9,3% din PIB, România a avut cel mai ridicat deficit din UE în 2024, cu mult peste pragul de 3% prevăzut de regulile fiscale ale blocului comunitar. Guvernul Ciolacu 1, format din PSD și PNL, a produs acest deficit record în anul super-electoral, când a crescut pensiile în două rânduri, a majorat salariile mai multor categorii de bugetari, a încheiat pe bandă rulantă contracte de investiții din fonduri europene și fonduri de la bugetul național.

În ciuda cheltuielilor bugetare fără precedent de la pandemie, Marcel Ciolacu a ratat intrarea în finala prezidențială din 2024, fiind primul candidat PSD care nu se califică în turul 2.

Precizările integrale ale lui Marcel Ciolacu și Tanczos Barna:

„1. Conform angajamentelor convenite cu Comisia Europeană în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031, anul 2025 este primul an din cei 7 în care România trebuie să înceapă o reducere a deficitului bugetar. In aceste condiții sintagma “asigurarea de fonduri insuficiente” este o abordare total greșită. Fiecare ordonator de credit / instituție a agreat împreună cu Ministerul Finanțelor că va lua măsuri pentru raționalizarea cheltuielilor. ⁠Față de deficitul de 9,3 în 2024, în 2025 trebuia să ne încadrăm în 7%. Acest lucru nu se poate realiza dacă toți ordonatorii de credite încearcă să cheltuie și mai mult.

2. Bugetul este public în detaliu, execuția bugetelor componente ale bugetului general consolidat este publică. Bugetul este pregătit și fundamentat de Ministerul Finanțelor, aprobat de Guvern, propus Parlamentului pentru analiză, dezbatere și vot dar și promulgat de Președintele României. Bugetul este însoțit de Legea privind aprobarea Plafoanelor unor indicatori specificați precum și, pe partea de macro, de Raportul macro de fundamentare a bugetului pentru anul curent și încă 3 ani, corespunzător programării bugetare multianuale dar și de Strategia Fiscal Bugetară cu proiecție multianuală. Totul este transparent, nu există secrete sau ceva de ascuns. Mai mult, toate aceste documente sunt trimise spre analiză și opinie Consiliului Fiscal – conform legii responsabilității fiscal-bugetare, cf Legii 69/2010. Opinia Consiliului Fiscal este și ea publică. Totul este public, cuantificabil, verificabil, transparent.

3. Toate raționalizările de cheltuieli la instituțiile publice amintite de dvs sunt conform reglementărilor adoptate de Guvern pentru încadrarea în ținta de deficit bugetar conform Planului Național Bugetar Structural 2025-2031, convenit cu Comisia Europeană. Legea 296 / 2023 si alte câteva OUG 73,74,78 si 90 / 2023 prevăd toate măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată.

4. Mai mult, în anul 2024 am acționat concret pentru controlul cheltuielilor bugetare, chiar dacă eficiența acțiunilor putea fi mai mare. Au fost reglementate și adoptate OUG nr. 46/2024, OUG 107/2024, OUG 112 din 23 septembrie precum și OUG 156 din 30 decembrie 2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025.

5. Sigur că trebuie reduse cheltuielile în exces dar, structural, nu cheltuielile sunt prea mari in România (suntem la coada UE la alocările pentru sănătate, educație, cercetare inovare etc) ci veniturile sunt prea mici. Oricine poate consulta statistica oficială Eurostat pentru a se lămuri. Dar am luat măsuri și aici, sunt publice.

6. ⁠Pentru a se încadra în bugetele stabilite prin legea bugetului de stat, ministerele și agențiile trebuie să implementeze reforme, să-și eficientizeze activitatea, să reducă costurile. Cei care nu au luat măsuri, acum nu se încadrează în buget. Și să fim sinceri, în ultimii 35 de ani, nu a existat vreun an în care cel puțin o instituție publică – dacă nu majoritatea – să nu vină pentru suplimentarea bugetelor în ultimele luni ale anului. Tocmai de aceea, pentru a reduce acest stimuli, Ministerul Finanțelor, prin direcțiile tehnice, a efectuat analize de spending review (analiza eficienței cheltuielilor publice, mai ales în marile sisteme precum educația și sănătatea) și s-au luat măsuri încă din anii trecuți pentru a crește economicitatea alocărilor.

7. ⁠Sportul nu are buget separat, este la SGG, defalcarea/alocarea sumelor din bugetul SGG nu s-a făcut la nivelul MF sau al premierului.