Mărturiile unui medic ATI, înainte de pensionare: ”Este din ce în ce mai complicat sistemul ăsta şi din ce în ce mai periculos / Rezidenţii nu sunt plătiţi nici acum în gardă, fac voluntariat în continuare”

Laura Zarafin, medic primar de ATI la Spitalul Colentina din Capitală a explicat pentru News.ro cum vede sistemul de sănătate românesc acum, după aproape 35 de ani de muncă. Medicul a vorbit despre faptul că mulţi rezidenţi nu sunt plătiţi pentru gărzi, că fac muncă de voluntariat şi că foarte puţini dintre ei ajung să intre în linia a doua şi să fie plătiţi, fie din cauza deficitului de medici, fie pentru că sunt „copiii cuiva”.

„Dacă ne-ar lăsa să ieşim, suntem mulţi oameni normali la cap care am ieşi la pensie după 35 de ani de muncă, că ne ajunge, mai ales în anumite specialităţi, pentru că nu mai faci faţă”, a declarat medicul în contextul întrebării legate de neconsiderarea ca vechime în muncă a gărzilor. Dr. Zarafin a vorbit şi despre vremurile în care medicul era respectat şi nu era sufocat de birocraţie, transmite News.ro.

Redăm integral interviul acordat de medic News.ro:

Cum stăm cu gărzile medicilor în România? Ce opinie aveţi?

„Problema este foarte veche, a fost semnalată de foarte multe ori, ni s-au promis diverse modificări, dar nu s-a întâmplat nimic. Şi aş începe cu rezidenţii care nu sunt plătiţi nici acum în gardă. Deşi ei fac foarte multe gărzi, sunt foarte puţini rezidenţi care ajung pe linia a doua fie din deficit de medici, fie pentru că sunt copiii cuiva şi au acces la linia a doua şi sunt plătiţi, în rest ei fac vountariat în continuare. De exemplu, la chirurgie linia a doua înseamnă că faci toate pansamentele, vezi toate prezentările de la camera de gardă şi ai în grijă toţi pacienţii de pe secţie. Iar dacă sunt de operat urgenţe, intri în sală şi ajuţi medicul care e linia 1, care decide internările.

Articolul continuă mai jos

Damian Matei

VIDEO UPDATE Incendiu la un apartament din Sectorul 5: Șase persoane transportate la spital, un bărbat în stare de inconștiență / Degajări mari de fum / Pompierii caută eventuale victime

G4Food

VIDEO | All you can eat, un tip de restaurant care face furori în Spania/ Plătești fix, mânânci cât vrei/ Majoritatea sunt cu profil japonez sau chinezesc, dar moda a fost adoptată și de locații cu specific vegetarian sau de carne

Cum vă este munca din punctul de vedere al gărzilor?

Noi fiind în Bucureşti, am fost suport COVID, am mai primit anestezişti. Ceea ce să spunem că ne-a uşurat puţin munca, dar nu suntem nici noi la normativ. Adică nu suntem un anestezist în sală şi pe terapie. Tot există un deficit. Dar înainte, în cea mai mare parte a vieţii mele, până la COVID, eram trei oameni şi la un moment dat patru care făceam gardă. Mai mult decât atât, noi nu am avut linia a doua de gardă.

Cum arată garda în ziua de astăzi, cât se munceşte?

E cam foc continuu din cauza paturilor de terapie care sunt puţine şi trebuie obligatoriu, când ceri un număr de cazuri, că ştiţi discuţia cu indicatorii, care este o altă discuţie veche, de care toată lumea ştie şi nu face nimic, cazurile nu sunt plătite fiecare caz cât a consumat, adică se face o medie, poţi să consumi pe un tratament, la un pacient, un miliard, plata este o medie, şi la cel la care ai consumat 3.500 de lei şi la cel la care ai cheltuit un miliard Casa îţi decontează aceeaşi sumă care este stabilită per spital, iarăşi este o prostie.

În esenţă, ideea de a cere performanţă economică în sănătate este o prostie. Pentru că am împrumutat şi prostii din străinătate. Nu am împrumutat numai lucruri bune, din păcate.

Ce ar însemna în viziunea dvs plata pe performanţă?

Plata pe performanţă constă în ce anume eşti în stare să faci, la ce nivel de complexitate a unei operaţii poţi să o faci, pentru că sunt foarte puţini chirurgi care pot face operaţii complexe. Şi de ce spun doar asta şi nu numărul, pentru că în România se creează reţele de pacienţi, efectiv aşa funcţionează medicina în România. Şi sunt trimişi de multe ori pacienţi unor persoane care de fapt nu se pricep la operaţiile alea. Noi fiind oameni ne ajutăm unul pe altul. Am trăit să văd aşa ceva, pacienţi operaţi cu patologie foarte complicată, cu operaţii de 6, 7 ore şi foarte grele care nici nu ştiau de fapt de cine au fost operaţi. Cam asta e la noi medicina, nu se face unitar, nu suntem pregătiţi unitar.

La noi nu poţi să laşi o anestezie începută, să o continue colegul, cum se întâmplă în Franţa. Nu e nici legal, dar nici nu poţi să faci efectiv chestia asta pentru că nu urmăm acelaşi stil. În Franţa toţi urmând acelaşi stil, acelaşi protocol, practic sunt daţi efectiv medicii la o parte, după 4-5 ore interval, pur şi simplu sunt înlocuiţi de alţii.

Ce arată realitatea la noi?

Despre asta e vorba, de supramuncă. Că sunt foarte puţini anestezişti, mai ales în spitalele de provincie care de fapt şi de drept nu lucrează până la ora 14, lucrează până noaptea, zilnic, fiind puţini şi mai ales în spitalele de urgenţă unde au absolut toate secţiile chirurgicale. Acolo nici nu ştiu cum se descurcă.

Neconsiderarea gărzilor ca vechime în muncă nu este soluţionată nici în ziua de astăzi. Care este opinia dvs vis a vis de acest aspect?

Asta este o problemă foarte veche, când s-au produs incidente nefericite, tragedii, cu doctori morţi în gardă, poţi să mori de epuizare şi după gardă, am pornit o iniţiativă legislativă mai mulţi medici. Şi a fost pentru mine uimitor pentru că în câteva ore au fost peste 4.500 de semnături de la medici care chiar fac de gardă.

Ne-am dus cu această iniţiativă peste tot, în Camera Deputaţilor, la Senat, am fost la Preşedinte, să explic, toată lumea, din toate partidele, a spus da, aveţi dreptate. Dar nu sunt suficienţi medici, dar ar trebui să fie suficienţi medici pentru că România are mii de absolvenţi de medicină, nu mai este ca pe vremea mea, vremea decreţeilor când eram 400 de locuri la Bucureşti, 300 la Iaşi şi vreo 250-300 la Cluj.

Eu aşa simt, din interior, că suntem pepinieră de doctori pentru toată Europa. Dacă ne-ar lăsa să ieşim, suntem mulţi oameni normali la cap care am ieşi la pensie după 35 de ani de muncă, că ne ajunge, mai ales în anumite specialităţi, pentru că nu mai faci faţă, mie nu mi se pare o glumă şi ar trebui toată lumea să înţeleagă că aici nu e vorba de a jigni pe nimeni, dar noi tocmai pentru că suntem doctori înţelegem cum afectează vârsta organismul. Nu mai vezi bine, nu mai ai viteza de reacţie care îţi trebuie, eu vorbesc de aceste specialităţi în care viaţa pacientului depinde de reacţia ta în câteva secunde, în maxim un minut. Nu ai cum să facă lucrul ăsta la 60 de ani iar societatea din păcate, în frunte cu decidenţii, sunt ipocriţi, pentru că niciunul nu ar vrea să se dea pe mâna unui anestezist de 65 de ani care nu vede bine , îi tremură mâinile şi mai vine şi eventual în baston că are o proteză de şold.

Această iniţiativă a fost dusă până la final, a trecut de Senat tacit, e în sertar la Camera Deputaţilor, a venit COVIDUL şi gata, nimeni nu a mai actualizat-o, nimeni nu a mai vorbit despre ea.

Plata gărzilor, neactualizată din 2018. Cum vedeţi această situaţie?

Păi e foarte simplu, cine ar face ore suplimentare plătite mai prost decât 50% din ora normală de program, cine? Noi avem două contracte de gărzi separate, acolo intervin lucruri legate de conducerea locală, de manageri şi şeful de secţie, obligatoriu trebuie să facem o singură gardă pe lună. Dacă am face o singură gardă pe lună, cât este obligatoriu, atunci managerii s-ar vedea siliţi să caute doctori care să asigure continuitatea actului medical şi să ştiţi că nu o să-i găsească prea uşor.

De fapt, de cele mai multe ori, că medicii angajaţi ai spitalului acoperă linia de gardă. Nici nu mai contează că ies 7, că ies 8. Până în COVID am făcut 7-8 gărzi pe lună şi am avut luni în care am făcut 10. Ani de zile, într-o specialitate care presupune, dincolo de cât de mult înveţi, şi înţelegi terapia intensivă şi anestezia, mai trebie să mai şi fugi, iar noi suntem spital pavilionar. Fiind un singur medic de gardă, am avut situaţii în care eram chemată în două locuri în acelaşi timp, iar în reanimare aveam probleme. Deci practic era nevoie de mine în trei părţi.

M-am descurcat cu asistentele care erau obligate să facă muncă de medic rezident. Până în pandemie.

Cu ce impresie părăsiţi sistemul?

La anul fac 35 de ani de muncă, în aceştia dacă adăugăm câte gărzi am făcut eu, cu siguranţă ies vreo 7 în plus. Adăugat facultatea, se fac 41 de ani vechime. Impresia sinceră este că suntem din ce în ce mai nerespectaţi, eu am trăit vremuri în care doctorul era respectat şi în care doctorul se uita la pacient înainte de a cere RMN, CT şi alte lucruri şi nu greşea niciodată pentru că se făcea medicina aceea care -ţi cerea efectiv să faci o anamneză amănunţită, să vorbeşti mult cu pacientul, noi acum nu mai avem timp, suntem sufocaţi de tot felul de consimţăminte, de acorduri, foi, dacă vedeţi o foaie la un pacient nu vă vine să credeţi. Noi trebuie să avem grijă de pacient în primul rând, nu de acoperit hârtii.

Este din ce în ce mai complicat sistemul ăsta şi din ce în ce mai periculos, eu sunt foarte fericită că niciun copil de-al meu nu a vrut să facă medicină pentru că inclusiv în SUA medicii renunţă la profesia asta pentru că nu au timp. Ei ştiu ce au de făcut dar nu au timp, că sunt sufocaţi de tot felul de indicatori economici, nu prea se poate asta în medicină”, a declarat pentru News.ro Dr. Laura Zarafin.