Letonia îşi închide timp de o săptămână spaţiul aerian de-a lungul frontierelor cu Rusia şi Belarus, după ce mai multe drone au pătruns în spațiul aerian polonez

Letonia îşi va închide spaţiul aerian de-a lungul frontierelor estice cu Rusia şi Belarus, începând cu ora 15:00 GMT, joi, iar măsura va fi în vigoare cel puţin o săptămână, a anunţat comandantul şef al Forţelor Armate ale ţării baltice, generalul-maior Kaspars Pudans, informează agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

Închiderea, care afectează o zonă de 50 de kilometri şi vizează o altitudine de până la 6.000 de metri, va fi anunţată oficial de către autorităţile letone de aviaţie civilă şi control al traficului aerian tuturor aeronavelor care intră sau intenţionează să intre în spaţiul aerian leton.

Zborurile comerciale internaţionale, care operează la peste 6.000 de metri altitudine, nu vor fi afectate de această închidere.

Ministrul apărării leton, Andris Spruds, a declarat că decizia de a închide o parte din spaţiul aerian al ţării până la cel puţin 18 septembrie a fost luată după consultări cu forţele armate ale ţării, după ce dronele ruse au încălcat spaţiul aerian polonez în zorii zilei de miercuri.

În acea zi, mai multe drone au fost doborâte de avioane de vânătoare poloneze şi ale aliaţilor din NATO, desfăşurate pe flancul estic al alianţei nord-atlantice.

Spruds a declarat că, anul trecut, în urma prăbuşirii unei drone ruse la aproximativ 90 de kilometri în interiorul Letoniei, au fost desfăşurate mijloace suplimentare de apărare aeriană în zonele de frontieră şi au fost instalaţi recent senzori acustici avansaţi pentru detectarea dronelor, pe lângă radare.

„Ceea ce am făcut în evaluarea acestei ameninţări suplimentare este să creştem gradul de pregătire al unităţilor de apărare aeriană şi să desfăşurăm unităţi suplimentare în zona frontierei de est, precum şi senzori suplimentari care vor funcţiona pe durata acestei misiuni”, a explicat ministrul apărării leton.

El a declarat că, odată ce spaţiul aerian dintr-o anumită zonă este închis, dacă apare o aeronavă nealiată sau dacă zborul acesteia nu este coordonat cu autorităţile, „aceasta va fi considerată în primul rând o ţintă”.

Întrebat dacă incursiunea dronelor în Polonia a fost o încercare a Rusiei de a testa apărarea şi hotărârea NATO, Spruds a răspuns că NATO a reacţionat şi a doborât dronele.

„De asemenea, observăm că, în cazul unor semnale suspecte în spaţiul nostru aerian, atât în Lituania, cât şi în Letonia, forţele aeriene NATO sunt pregătite să decoleze şi, dacă este necesar, să doboare drone”, a explicat el.

Închiderea spaţiului aerian leton coincide cu începerea, planificată pentru vineri, a exerciţiilor militare ruse şi belaruse „Zapad”, dar autorităţile letone nu au menţionat acest lucru ca factor în închiderea spaţiului aerian al ţării.

Tot joi, preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, s-a reunit cu comandantul suprem al forţelor aliate NATO din Europa, generalul Alexus G. Grynkewich, căruia i-a transmis că sistemele de apărare antiaeriană terestre ar trebui să fie rotite între aliaţii care au nevoie de ele.

„Modelul de apărare antiaeriană prin rotaţie ar trebui implementat aşa cum s-a convenit la Summitul de la Vilnius. Ar trebui să devină un mecanism NATO coerent, similar misiunii Baltic Air Patrol”, a declarat Nauseda, potrivit serviciului de presă al preşedintelui lituanian.

Olanda a trimis în Lituania sisteme de apărare antiaeriană cu rază lungă de acţiune Patriot în iulie anul trecut, iar în februarie anul acesta, Italia a desfăşurat sisteme de apărare antiaeriană terestre cu rază lungă de acţiune SAMP/T pentru a realiza manevre.