Japonia marchează 80 de ani de la predarea sa în Al Doilea Război Mondial, când a pierdut 3 milioane de oameni

Japonia le aduce un omagiu celor peste 3 milioane de morţi în Al Doilea Război Mondial, ţara marcând astfel predarea sa, în urmă cu 80 de ani, care a pus capăt războiului, în timp ce cresc îngrijorările că memoria tragediei conflictului şi a lecţiilor amare ale erei militarismului japonez se stinge rapid, scrie AP, preluată de News.ro.

Vineri la prânz, într-o ceremonie naţională care va avea loc la sala Budokan din Tokyo, circa 4.500 de oficialităţi, famililii îndurerate şi urmaşii acestora din toată ţara vor ţine un moment de reculegere. Ora este aceeaşi la care a început discursul de predare al împăratului de atunci, în 15 august 1945.

În apropiere, la Altarul Yasukuni, văzut de vecinii asiatici ca un simbol al militarismului, zeci de politicieni de drepta japonezi şi susţinătorii lor au venit să se roage.

Prim-ministrul Shigeru Ishiba nu a mers la Yasukuni şi a trimis un ornament religios ca gest personal, în loc să se roage la altarul controversat.

Însă Shinjiro Koizumi, ministrul Agriculturii, considerat unul dintre candidaţii principali pentru a-l înlocui pe premierul copleşit, s-a rugat la altar. Koizumi, fiul fostului premier popular Junichiro Koizumi, a cărui vizită la Yasukuni în timpul mandatului, în 2001, a indignat China, este un vizitator regulat al altarului.

Parlamentari de dreapta, între care foştii miniştri pentru securitate economică Sanae Takaichi şi Takayuki Kobayashi, precum şi figura marcantă a Partidului Liberal Democratic, aflat la guvernare, Koichi Hagiuda, au vizitat, vineri, altarul.

Altarul omagiază criminali de război condamnaţi, printre cei circa 2,5 milioane de morţi din război. Victime ale agresiunii japoneze, în special China şi cele două Corei, văd vizitele la altar ca o lipsă a remuşcărilor privind trecutul din timpul războiului al Japoniei.

În timp ce populaţia din generaţiile din timpul războiului este într-un declin rapid, Japonia se confruntă cu întrebări legate de felul în care ar trebui să transmită istoria din timpul războiului generaţiei următoare, în condiţiile în care ţara s-a confruntat deja cu pusee revizioniste în timpul fostului premier Shinzo Abe şi al susţinătorilor acestuia, în anii 2010.

Din 2013, prim-miniştrii japonezi au încetat să mai ceară scuze victimelor asiatice, după precedentul stabilit de Abe.

Negarea de către unii parlamentari a rolului militar al Japoniei în moartea în masă a civililor la Okinawa sau a Masacrului de la Nanking au provocat controverse.

Vineri, într-un editorial, ziarul Mainichi a notat că principiul pacifist al Japoniei era mai mult despre a rămâne în afara unui conflict mondial decât despre a gândi cum să facă pace şi a cerut ţării să lucreze împreună cu vecinii asiatici ca parteneri egali.

”Este timpul să arătăm o viziune către «o lume fără război», bazată pe lecţia din propria istorie”, a arătat Mainichi.