Cum ar putea arăta o pace justă pentru Ucraina / Ce spun experții străini consultați de G4Media

O pace corectă și echitabilă pentru Ucraina ar însemna restabilirea teritoriilor ocupate de ruși, oferirea unor garanții de securitate reale, întoarcerea civililor în casele lor (în special a copiilor răpiți), posibilitatea de a-i urmări penal pe cei care au comis crime de război și includerea fondurilor pentru reconstrucție provenite din resurse rusești, au declarat experți străini consultați de G4Media. Comentariile lor au fost făcute în contexul în care Statele Unite poartă discuții cu o delegație rusă la Abu Dhabi, după ce Ucraina a acceptat un acord de pace modificat în urma negocierilor cu americanii.

Context

Statele Unite poartă discuții cu o delegație rusă în Abu Dhabi, au declarat pentru NBC News doi oficiali americani, în timp ce Administrația Trump a spus că doar “câteva detalii delicate, dar nu insurmontabile” mai rămân pentru a asigura un acord care să pună capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Un oficial american a declarat că “ucrainenii au fost de acord cu acordul de pace,” adăugând că există “câteva detalii minore de clarificat,” fără a oferi alte detalii. Un al doilea oficial american a confirmat că Kievul va semna acordul.

“În ultima săptămână, Statele Unite au făcut progrese extraordinare către un acord de pace, aducând atât Ucraina, cât și Rusia la masa negocierilor,” a declarat marți pe platforma X secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt. “Există câteva detalii delicate, dar nu insurmontabile, care trebuie clarificate și care vor necesita discuții suplimentare între Ucraina, Rusia și Statele Unite,” a adăugat ea.

Articolul continuă mai jos

Redacția

România la un an după primul tur al alegerilor prezidențiale: În fața unei inflații puternice și victimă a unor tentative de destabilizare din partea Moscovei, guvernul liberal se află în dificultate în sondaje / Extrema dreaptă se hrănește cu nemulțumirea populației – analiză Le Monde

TechRider.ro

„Elon Musk îl întrece pe Iisus ca model pentru societate”, afirmă chatbotul Grok / Cum încearcă miliardarul să rescrie istoria

https://x.com/PressSec/status/1993333847824453870

Secretarul Armatei, Dan Driscoll, s-a întâlnit prima dată cu delegația rusă în capitala Emiratelor Arabe Unite luni seara și s-a întâlnit din nou cu ei marți, potrivit oficialilor.

“Discuțiile decurg bine și rămânem optimiști,” a spus locotenent-colonelul Jeff Tolbert, purtător de cuvânt al Armatei. “Secretarul Driscoll este în strânsă coordonare cu Casa Albă și cu întregul aparat guvernamental american pe măsură ce discuțiile avansează,” a adăugat el.

NBC News a relatat că Driscoll a participat la o altă întâlnire cu Ucraina în weekend la Geneva, care a inclus secretarul de stat și consilierul pentru securitate națională Marco Rubio, trimisul special Steve Witkoff și ginerele lui Trump, Jared Kushner.

Driscoll a zburat din Geneva la Abu Dhabi luni dimineață și este acum oficialul american de rang cel mai înalt în discuțiile cu Rusia. Nu se știe cine face parte din delegația rusă, a relatat BBC.

O delegație ucraineană se află, de asemenea, la Abu Dhabi, iar Driscoll este în contact și cu oficialii respectivi, potrivit lui Tolbert. Delegația de la Kiev, care este condusă de șeful serviciilor de informații militare, generalul Kirilo Budanov, poartă discuții atât cu echipa americană, cât și cu cea rusă, a spus o sursă familiarizată cu situația.

De partea sa, Ucraina nu a anunțat public că a fost de acord cu documentul negociat cu americanii, deși un oficial de rang înalt a spus că țara speră să finalizeze o înțelegere în această săptămână într-o întâlnire cu președintele Donald Trump, după ce au fost obținute modificări ale planului.

Delegațiile ucraineană și americană au ajuns “la o înțelegere comună asupra termenilor esențiali ai acordului discutat la Geneva,” a declarat Rustem Umerov, un oficial de rang înalt din guvernul lui Volodimir Zelenski, într-o postare pe X marți dimineață, fără a oferi detalii suplimentare.

El a adăugat: “Așteptăm cu nerăbdare organizarea unei vizite a președintelui Ucrainei în SUA la cea mai apropiată dată posibilă în noiembrie, pentru a finaliza ultimele etape și a încheia un acord cu președintele Trump.”

Zelenski a spus marți că echipa ucraineană s-a întors de la Geneva cu “un cadru actualizat” al planului de pace. El a afirmat anterior că acum există mai puține puncte în plan decât cele 28 inițiale care circulau săptămâna trecută, adăugând că încă trebuie să discute cele mai “sensibile probleme” cu Trump.

Casa Albă a spus luni că nu există nicio întâlnire programată între cei doi lideri. Asta după ce șeful administrației lui Zelenski, Andrii Iermak, a afirmat că președintele ucrainian dorește să se întâlnească cu Trump “cât mai curând posibil” – posibil chiar de Thanksgiving – pentru a finaliza un acord comun americano-ucrainean privind termenii încheierii războiului.

“Sper ca vizita președintelui Zelenski să aibă loc cât mai curând posibil, pentru că … îl va ajuta pe președintele Trump să își continue misiunea istorică de a pune capăt acestui război,” a declarat Iermak marți dimineață.

“Pentru că (Trump) poate spune: Uitați, poziția noastră comună cu ucrainenii este confirmată și agreată. O susținem și continuăm acum discuțiile cu rușii,” a adăugat oficialul ucrainian.

Casa Albă a anunțat că Trump va părăsi Washingtonul marți seara pentru Thanksgiving și plănuiește să rămână la Mar-a-Lago până duminică. Iermak a afirmat că organizarea întâlnirii în preajma acestei sărbători ar putea avea o semnificație simbolică.

Potrivit Axios, americanii și ucrainenii au convenit că cea mai sensibilă chestiune, cea a concesiilor teritoriale, va fi discutată direct între președinții Trump și Zelenski.

Ambele părți au fost de acord ca problemele care nu au legătură directă cu pacea în Ucraina – privitoare la viitorul NATO, securitatea europeană și relațiile SUA-Rusia – să fie eliminate din cadrul discuțiilor.

Un plan contestat

Reamintim că, la sfârșitul săptămânii trecute, planul de pace în 28 de puncte atribuit Administrației Trump, dar suspectat de numeroși jurnaliști și analiști occidentali că ar fi fost redactat în mare parte de oficiali ruși, a generat un val puternic de critici atât în Ucraina, cât și în capitalele europene.

Publicat de Axios și confirmat ulterior de Casa Albă ca document de lucru, planul a fost perceput ca fiind profund dezechilibrat și favorabil Moscovei, deși a fost prezentat drept cadru pentru un armistițiu imediat și un acord durabil.

Documentul prevedea concesii semnificative în favoarea Rusiei.  Ucraina ar trebui să se retragă din părți ale regiunii Donețk pe care încă le controlează, iar zona ar deveni o “zonă tampon” recunoscută internațional ca teritoriu rus. Crimea, Luhansk și Donețk ar fi acceptate de facto ca regiuni sub control permanent rusesc, iar fronturile din sud ar fi înghețate. În același timp, armata ucraineană ar fi fost redusă la maximum 600.000 de militari, o limitare considerată de Kiev ca o încălcare directă a suveranității sale.

Pe dimensiunea securității, planul propunea garanții vagi, fără a preciza cine le pune în aplicare sau cum sunt activate. Ucraina ar fi primit promisiuni de neagresiune și reacție coordonată în caz de reinvazie, însă textul prevedea anularea garanțiilor dacă Ucraina atacă ținte în marile orașe rusești. Criticii au notat că prevederile nu se apropiau de soliditatea unui angajament de tip NATO și lăsau Ucraina extrem de vulnerabilă.

Planul solicita, de asemenea, schimbări majore în politica externă ucraineană: modificarea Constituției pentru renunțarea definitivă la aderarea la NATO, garantarea că NATO nu va primi niciodată Ucraina și interdicția de a găzdui trupe occidentale. În schimb, Kievul ar fi primit acces preferențial la piața UE și ar fi putut continua parcursul european. Pe lângă acestea, Ucraina ar fi fost obligată să rămână stat nenuclear și să organizeze alegeri anticipate în 100 de zile.

Dimensiunea geopolitică a planului a fost la fel de controversată. Rusia ar fi fost reintegrată în economia globală, ar fi putut reveni în G8, iar 100 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate ar fi fost folosite pentru reconstrucția Ucrainei – așa-numitul mecanism fiind administrat de SUA, care ar primi jumătate din profituri. Restul fondurilor ar fi intrat într-un vehicul de investiții comun SUA-Rusia, permițând Moscovei recuperarea unei părți din resurse.

Experții au subliniat lipsurile majore ale planului Casei Albe: nicio limitare asupra arsenalului ucrainean, nicio obligație ca Rusia să renunțe legal la pretenții teritoriale și lipsa totală a unei arhitecturi clare de garanții de securitate. În opinia multor analiști, aceste omisiuni ar permite Rusiei să reia agresiunea oricând consideră oportun.

Reacția Ucrainei a fost promptă și fermă. Consilierii lui Zelenski au numit propunerile “inacceptabile,” acuzând că planul “îngheață conflictul în termenii Rusiei” și “subminează suveranitatea ucraineană.” Kievul a avertizat că nu poate exista pace durabilă dacă Rusia păstrează teritoriile ocupate și dacă Ucraina este obligată să renunțe la opțiunile sale strategice de securitate.

La Washington, tonul oficial a fost inițial entuziast, administrația republicană descriind documentul drept cea mai ambițioasă inițiativă diplomatică de la începutul războiului. Totuși, pe măsură ce criticile s-au intensificat, liderii americani au început să vorbească despre plan ca despre o “schiță” care necesită îmbunătățiri. Confruntat cu presiunea internațională, Donald Trump a declarat de altfel că planul nu reprezintă “oferta finală.”

Mai mult, SUA și Ucraina au prezentat luni un plan de pace în 19 puncte, mult mai favorabil pentru Kiev, dar care amână pentru mai târziu cele mai sensibile chestiuni politice.

Reacția Moscovei

De partea sa, Kremlinul a spus că așteaptă să vadă propunerea modificată pe care s-au înțeles americanii și ucrainenii. Al doilea oficial american a declarat pentru NBC News că delegația Kremlinului nu a dezvăluit care ar putea fi poziția Rusiei, dar discuțiile continuau și exista optimism pentru următorul pas.

Moscova a susținut public că nu a primit o versiune oficială a planului de pace discutat de americani și ucraineni.

“Nu avem încă nimic de spus,” a declarat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, când a fost întrebat despre întâlnirile de la Abu Dhabi.

“Avem canale de comunicare cu colegii noștri americani și acestea sunt utilizate,” a afirmat în aceeași zi și ministrul de externe Serghei Lavrov. “Și ne așteptăm să ne prezinte o versiune pe care o consideră intermediară pentru finalizarea fazei de coordonare a acestui text cu europenii și ucrainenii.”

Ministrul rus de externe a sugerat că, dacă noul document se abate de la înțelegerile despre care președintele Putin crede că le-a atins cu Trump în Alaska, în august, Rusia nu îl va accepta.

Lavrov a spus că Rusia “a salutat” planul inițial al SUA, dar “dacă spiritul și litera de la Anchorage sunt eliminate din înțelegerile-cheie pe care le-am consemnat, atunci, desigur, situația va fi fundamental diferită.”

NBC News a reamintit că președintele rus a menținut o poziție dură de-a lungul lunilor de diplomație cu Washingtonul, iar planul publicat săptămâna trecută a fost inițial privit în întreaga Europă ca oferind Kremlinului cerințele sale esențiale în detrimentul Ucrainei și al aliaților săi.

Orice noi concesii pentru Kiev ar putea fi inacceptabile pentru Moscova, însă Casa Albă și-a exprimat optimismul că Rusia va accepta noul document.
Pe măsură ce Rusia, SUA și Ucraina negociază un acord de pace, un punct de blocaj este soarta regiunii Donbas, care este parțial sub control rusesc, a scris NBC News. Donbas este formată din regiunile Donețk și Luhansk. Forțele Moscovei controlează, de asemenea, Crimeea și mari părți din alte două regiuni, Herson și Zaporijjea.

Cu doar câteva zile în urmă, Zelenski avertiza că țara sa se confruntă cu o săptămână extrem de dificilă, deoarece presiunea de a accepta un acord forța Ucraina să aleagă între “demnitatea sa” și “un partener esențial.”

În acest context, NBC News a precizat că Ucraina și liderii europeni s-au grăbit să reacționeze la planul cu 28 de puncte prezentat săptămâna trecută, temându-se că Kievul ar putea fi forțat să accepte concesii care l-ar încuraja pe Putin.

Președintele francez Emmanuel Macron a spus marți că planul lui Trump merge în direcția corectă, dar că anumite aspecte trebuie încă discutate și îmbunătățite. “Vrem pace, dar nu vrem o pace care să fie o capitulare,” a spus el.

O pace justă

Ce înseamnă însă o pace justă pentru Ucraina? G4Media.ro a pus această întrebare unor experți străini, pe care i-a chestionat, de asemenea, în legătură cu planurile de pace vehiculate în ultimele zile în ceea ce privește Ucraina.

Dr. Volodymyr Dubovyk, profesor la Universitatea Națională Odesa I. Mechnikov, conferențiar universitar la Departamentul de Relații Internaționale și director al Centrului pentru Studii Internaționale, cercetător senior în cadrul Programului pentru Reziliență Democratică la Center for European Policy Analysis (CEPA):

“Există semne că au fost făcute modificări serioase în planul în 28 de puncte la Geneva. Acest lucru era ceva ce Ucraina trebuia să facă și spera să poată face. Pentru Kiev nu este de dorit să respingă pur și simplu acest plan. Dar nici să îl accepte nu este posibil. Așadar, singura opțiune este să îl amendeze, să modifice anumite prevederi. Acest lucru, desigur, expune acum planul riscului de a fi respins de Moscova. Prin urmare, șansele ca el să servească drept bază pentru progresul viitor către pace sunt reduse.”

Erik Herron, Profesor distins Eberly Family de Științe Politice la Universitatea West Virginia (SUA): “Deoarece Rusia a fost agresorul în acest război, început în 2014 și intensificat din 2022 până astăzi, o “pace corectă și echitabilă” ar presupune restabilirea teritoriilor ucrainene, oferirea unor garanții de securitate reale, întoarcerea civililor în locuințele lor (în special a copiilor răpiți), posibilitatea de a-i urmări penal pe cei care au comis crime de război și includerea fondurilor de reconstrucție provenite din resurse rusești. Desigur, actualul guvern rus nu ar accepta niciodată aceste condiții. Rusia urmărește de mult timp termenii incluși în propunerea inițială, iar aceștia sunt inacceptabili pentru Ucraina. Cu alte cuvinte, cele două părți se află pe poziții foarte îndepărtate una de cealaltă.

Nicio parte nu are în acest moment un avantaj semnificativ în ceea ce privește puterea de negociere. Deși Ucraina a suferit pierderi pe câmpul de luptă, iar guvernul președintelui Zelenski trece printr-un scandal important, este puțin probabil ca aceste elemente să schimbe fundamental situația din teren. Dacă analizăm schimbările de control teritorial din ultimii doi ani, observăm că avansurile Rusiei sunt destul de mici și au venit cu un cost semnificativ în ceea ce privește personalul și echipamentele. Economia Rusiei a avut și ea de suferit, deși poate nu atât pe cât sperau Ucraina și aliații săi. Liniile frontului sunt, în esență, într-un impas, iar ambele părți lovesc ținte cu drone și rachete (Rusia lovește ținte civile și infrastructură energetică; Ucraina vizează în principal obiective militare și energetice din interiorul Rusiei).

Vom vedea ce se va întâmpla în zilele următoare, dar anticipez că o propunere de pace modificată, cu contribuția Ucrainei, va fi inacceptabilă pentru Rusia, așa cum termenii inițiali au fost inacceptabili pentru Ucraina. Rusia încă mai crede că are avantaj pe termen lung, însă Ucraina nu va capitula în felul dorit de Moscova. Strategia Ucrainei pare să fie aceea de a participa la negocieri pentru a nu fi percepută la Washington ca antagonică față de inițiativele președintelui Trump. Dar încearcă să promoveze amendamente care ar putea face compromisul acceptabil pentru Ucraina, înțelegând pe deplin că aceste modificări vor face propunerea inacceptabilă pentru Rusia. În acest fel, Ucraina apare ca fiind partea rezonabilă, iar Rusia nu.”

Surse: NBC News, Axios, BBC, The Kyiv Independent, The Guardian, X