România la un an după primul tur al alegerilor prezidențiale: În fața unei inflații puternice și victimă a unor tentative de destabilizare din partea Moscovei, guvernul liberal se află în dificultate în sondaje / Extrema dreaptă se hrănește cu nemulțumirea populației – analiză Le Monde

Sunt aproape o sută, adunați sub cerul gri în fața Curții de Apel din București, în această zi de 17 noiembrie. „Călin Georgescu este nevinovat!”, strigă manifestanții în cor, înainte de a începe o rugăciune pentru „unitatea națională”. Mulțimea se înghesuie pe treptele clădirii, unii transmit imagini în direct pe TikTok, în timp ce femei nerăbdătoare țin buchete de flori în mâini.

Toți așteaptă sosirea iminentă a lui Călin Georgescu, omul care a provocat surpriză ajungând pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Scrutinul a fost ulterior anulat din cauza neregulilor și a unei campanii masive pe TikTok, totul fiind marcat de suspiciuni de ingerință rusă, relatează Le Monde, citată de Rador Radio România.

Pe 17 noiembrie, fostul candidat de extremă dreapta, opozant al ajutorului pentru Ucraina, a compărut pentru o primă audiere, acuzat de „complicitate la tentativă de acțiune împotriva ordinii constituționale”, o infracțiune pedepsită în România cu zece până la douăzeci de ani de închisoare. Călin Georgescu și mercenarul franco-român Horațiu Potra, 55 de ani, fost membru al Legiunii Străine, extrădat joi din Dubai, ar fi discutat despre un „plan”, imediat după anularea primului tur al prezidențialelor din 2024, pentru „a desfășura acțiuni violente” infiltrând manifestații, potrivit Parchetului General.

Pentru Gabriela Vlaicu, Călin Georgescu este „singurul președinte legitim”, un om „sincer și care își iubește poporul”. Această agentă de curățenie de 55 de ani, concediată în 2008 în urma privatizării băncii la care lucra, se descurcă cu greu de la o lună la alta. „Cei care se află la conducerea statului vând țara. Prețurile continuă să crească și sunt la același nivel ca în Europa de Vest, dar cu salarii românești”, se indignează ea.

Austeritate nepopulară

România se confruntă cu o inflație puternică, cu o rată anuală de 9,8% în octombrie, potrivit Institutului Național de Statistică, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. „Este aproape ca în Ucraina [10,8%], o țară aflată în război”, se alarmează Rebeca Ofițeru, 26 de ani.

Articolul continuă mai jos

Redacția

Clujul va avea patru târguri de Crăciun / Prima ediție a Christmas Opera / Municipiul intră oficial de vineri în sezonul sărbătorilor de iarnă / Ce poți face în Cluj de Crăciun

Redacția

Cum arată cazurile de femicid în Balcani: legi, statistici, cazuri reale în România, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Abania, Bosnia, Kosovo, Croația și Turcia 

Avocata critică guvernul premierului liberal Ilie Bolojan (Partidul Național Liberal, PNL), care a aplicat măsuri de austeritate ce afectează „persoanele vulnerabile”, precum studenții, ale căror burse au fost reduse pentru a diminua marele deficit public, ce atinsese 9,3% din PIB la finalul lui 2024. Deși Călin Georgescu a decis să se retragă din viața politică, Rebeca Ofițeru își pune toate speranțele în partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), la care a aderat, deoarece „promovează valorile tradiționale și dragostea de țară”.

Potrivit ultimelor sondaje, între 35% și 40% dintre alegători ar vota AUR dacă ar avea loc astăzi alegeri legislative, mult înaintea Partidului Social-Democrat (PSD), care ar obține mai puțin de 25% din voturi. La legislativele din decembrie 2024, AUR obținuse 18% din sufragii.

„Partidul a profitat de polarizarea societății românești în urma anulării alegerilor prezidențiale”, analizează directorul institutului de sondare Inscop, Remus Ștefureac, reamintind că liderul AUR, George Simion, a obținut peste 38% în primul tur al noilor alegeri prezidențiale, pe 4 mai.

„Partidul a păstrat într-un fel acest scor obținut în primăvară”, spune Ștefureac.

În ciuda unui reviriment democratic și pro-european în turul al doilea, care a dus la victoria primarului Bucureștiului, centristul Nicușor Dan, pe 18 mai, motive „mult mai profunde” explică ascensiunea extremei drepte, continuă sociologul, evocând o tendință structurală ce ține de „lipsa de încredere deja existentă în marile partide aflate la putere”.

În afară de AUR și alte două formațiuni de extremă dreapta, SOS România și Partidul Tineretului, „nu există alte soluții” în cadrul opoziției parlamentare față de coaliția aflată la putere, o alianță între social-democrații din PSD, liberalii din PNL, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România și centriștii din USR.

AUR capitalizează nemulțumirea socială a unei populații „afectate de criza economică”, amplificată de „agresiunile informaționale rusești”, adaugă Ștefureac.

Bătălie informațională

Deși anchetele pentru a determina originea manipulării masive din rețelele sociale în 2024 sunt încă în curs, președintele Nicușor Dan, a cărui popularitate stagnează de la alegerea sa (în jur de 50% opinii favorabile), a afirmat pe 16 noiembrie că ingerința rusă este acum „mai bine documentată” și că rezultatele vor fi făcute publice „la momentul oportun”.

Șeful statului consideră că succesul electoral al lui Călin Georgescu nu se datora neapărat unei „aderențe la ideile sale”, ci mai degrabă unei „profunde neîncrederi față de instituțiile statului”. O vulnerabilitate care ar fi „exploatată” pe rețelele sociale.

La un an distanță, bătălia informațională continuă. După anularea primului tur al alegerilor din noiembrie 2024, Alexandru Gurău a creat pe Facebook grupul „AI de noi”, un joc de cuvinte pe baza expresiei „Vai de noi” și prescurtarea pentru Inteligența Artificială. Acesta numără peste 12.000 de membri care semnalează zilnic conturi false, fake news și boți.

„Totul a început cu publicații de tip ‘identitari nostalgici’”, explică informaticianul de 36 de ani. „Acestea valorizează tradițiile și viața la țară și promovează ideea că înainte era mai bine. Ating în special populațiile rurale, care s-au simțit marginalizate de politicieni în ultimii ani.”

Bucureștiul și marile orașe beneficiază, într-adevăr, de o creștere economică puternică, însă, potrivit Eurostat, un român din cinci se află într-o situație de sărăcie extremă, în special în zonele rurale. Alexandru Gurău observă tot mai multe videoclipuri create cu ajutorul inteligenței artificiale care „incită la revoltă”, unele difuzate de influenceri deveniți „deschis proruși”.

Pentru mai mulți analiști, România traversează o „perioadă de tranziție politică”, ceea ce deschide spațiu pentru partidele noi. Unul dintre acestea, SENS (centru-stânga), este al doilea (16%), după AUR (38%), în rândul tinerilor între 18 și 29 de ani, potrivit unui sondaj Inscop.

Politologul Remus Ștefureac consideră că acest partid recent este singurul care abordează alte teme importante pentru tineri – schimbările climatice, criza locuințelor sau sănătatea mintală – „cu un discurs și instrumente adaptate”.

Sursa: Le Monde/  Autor: Marine Leduc / Rador Radio România