G4Media.ro

Înalta Curte a anulat decizia Curții de Apel Brașov de sesizare a…

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro

Înalta Curte a anulat decizia Curții de Apel Brașov de sesizare a Curții de Justiție a UE privind aplicarea deciziilor CCR legate de prescripție / SURSE Din complet a făcut parte Luminița Criștiu-Ninu, omul Liei Savonea de la Curtea de Apel București

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anulat decizia Curții de Apel Brașov de sesizare a Curții de Justiție a UE (CJUE) privind (ne)aplicarea deciziilor CCR legate de prescripție în cadrul unui proces de strămutare a dosarului fostului președinte al CJ Brașov, Aristotel Căncescu, de la Curtea de Apel Brașov la Curtea de Apel Ploiești, potrivit deciziei Înaltei Curți.

Înalta Curte a strămutat dosarul lui Căncescu de la CA Brașov la CA Ploiești și a menținut actele din dosarul fostului președinte al CJ Brașov până la data de 6 decembrie 2022, deci nu și decizia de sesizare a CJUE din data de 10 februarie 2023.

Cine a făcut parte din parte din completul ÎCCJ care a anulat decizia de sesizare a CJUE

Potrivit unor surse judiciare, completul a fost alcătuit din judecătorii Luminița Criștiu-Ninu, Maricela Cobzariu și Gheorghe Valentin Chitidean.

Judecătoarea Luminița Criștiu-Ninu a fost președinte interimar al Curții de Apel București cât timp titularul postului, judecătoarea Lia Savonea, a fost membru CSM, au explicat pentru G4Media.ro aceleași surse. Soțul judecătoarei Criștiu-Ninu a fost audiat ca martor în dosarul Tel Drum al lui Liviu Dragnea.

Context 1. Pe 10 februarie, Curtea de Apel Braşov a sesizat Curtea de Justiţie a UE (CJUE) într-unul dintre dosarele de corupţie ale fostului președinte CJ Brașov, Aristotel Căncescu, a întrebat dacă poate să nu aplice deciziile CCR privind prescripţia și a suspendat procesul lui Căncescu până la decizia CJUE.

Până atunci, doar judecătoriile Bistriţa şi Câmpina au mai sesizat CJUE privind (ne)aplicarea deciziilor CCR referitoare la prescripţie, însă nu era vorba de dosare de corupţie.

În mai anul trecut, CCR a decis că nu au existat cauze de întrerupere a cursului prescripției între iunie 2018 (prima decizie CCR privind prescripția) și mai 2022 (a doua decizie privind prescripția). Judecător-raportor a fost Daniel Morar, fost şef al DNA pe vremea preşedintelui Traian Băsescu, actual avocat.

Instituția prescripției speciale permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe sau citarea persoanei vizate de ancheta penală în calitate de suspect sau inculpat.

Ulterior, pe 25 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat deciziile CCR în sensul că ele retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile până la data de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal.

Cu alte cuvinte, CCR și ÎCCJ au decis că prescripția faptelor penale intervine mult mai repede. Prin urmare, deciziile CCR, coroborate cu decizia de interpretare a ÎCCJ, au condus la încetarea a sute de procese penale pe motiv că faptele s-au prescris mult mai repede.

Din noile legi ale Justiţiei, promulgate în noiembrie anul trecut de şeful statului, a fost eliminată sancţiunea disciplinară pentru neaplicarea deciziilor CCR, ÎCCJ, dar şi CJUE. Cu toate acestea, majoritatea instanţelor, inclusiv cele de la Înalta Curte, se raportează la decizia de îndrumare a ÎCCJ din 25 octombrie 2022 şi aplică deciziile CCR privind prescripţia.

Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a explicat însă că sancţiunea disciplinară pentru nerespectarea deciziilor CCR a fost eliminată din legislaţie întrucât era redundantă. Alte prevederi legale spun însă că magistrații trebuie să respecte legea, iar deciziile CCR au putere de lege.

Context 2. În decembrie 2021, CJUE a spus răspicat că interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european, mai cu seamă în dosare de fraudă cu fonduri europene sau corupție.

Înalta Curte a aplicat decizia CJUE în dosarul Gala Bute și nu a ținut cont de deciziile CCR privind nelegala compunere a completurilor de 5 și de 3 judecători. Dacă ar fi aplicat deciziile CCR, ÎCCJ ar fi trebuit să trimită spre rejudecare de la zero procesul Gala Bute în care Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de detenție cu executare. Înalta Curte a aplicat însă decizia CJUE și a ignorat decizia CCR fiind vorba de un caz cu fonduri europene.

În dosarul lui Aristotel Cănescu, Curtea de Apel Braşov formulase urmăroarele întrebări CJUE:

„I. În baza art. 267 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), admite cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov şi dispune sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu următoarele întrebări preliminare:

Articolul 2 din TUE, articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE şi articolul 4 parag. 3 din TUE, coroborate cu articolul 325 alineatul (1) din TFUE şi cu articolul 2 alineatul (1) din Convenţia PIF şi cu articolul 2 şi articolul 12 din Directiva PIF, precum şi cu Directiva 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii, cu referire la principiul consacrării unor sancţiuni efective şi disuasive în cazuri de fraudă gravă aducând atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, toate cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei, prin raportare la articolul 49 parag. 1 teza finală din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că se opun unei situaţii juridice precum cea incidentă în litigiul principal, în care acuzaţii solicită aplicarea principiului legii penale mai favorabile în situaţia în care o decizie a instanţei constituţionale naţionale a declarat neconstituţional un text de lege privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale (decizia din anul 2022), invocând pasivitatea legiuitorului, care nu a intervenit pentru punerea în acord a textului legal cu o altă decizie a aceleiaşi instanţe constituţionale, pronunţate în urmă cu patru ani faţă de cea din urmă decizie (decizia din anul 2018) – timp în care jurisprudenţa instanţelor de drept comun formată în aplicarea celei dintâi decizii se stabilise deja în sensul subzistenţei textului respectiv, în forma înţeleasă ca urmare a celei dintâi decizii ale instanţei constituţionale – cu consecinţa practică a reducerii la jumătate a termenului de prescripţie pentru toate faptele penale cu privire la care nu s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare anterior celei dintâi decizii a instanţei constituţionale şi a încetării pe cale de consecinţă a procesului penal faţă de acuzaţii în cauză?

Articolul 2 din TUE privind valorile statului de drept şi respectarea drepturilor omului într-o societate caracterizată prin justiţie şi articolul 4 parag. 3 din TUE privind principiului cooperării loiale dintre Uniune şi statele membre, cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei sub aspectul angajamentului de asigurare a caracterului eficient al sistemului judiciar român, prin raportare la articolul 49 parag. 1 teza finală din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene consacrând principiul legii penale mai favorabile, trebuie interpretate, cu privire la sistemul judiciar intern în ansamblul său, în sensul că se opun unei situaţii juridice precum cea incidentă în litigiul principal, în care acuzaţii solicită aplicarea principiului legii penale mai favorabile, în situaţia în care, o decizie a instanţei constituţionale naţionale a declarat neconstituţional un text de lege privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale (decizia din anul 2022), invocând pasivitatea legiuitorului, care nu a intervenit pentru punerea în acord a textului legal cu o altă decizie a aceleiaşi instanţe constituţionale, pronunţate în urmă cu patru ani faţă de cea din urmă decizie (decizia din anul 2018) – timp în care jurisprudenţa instanţelor de drept comun formată în aplicarea celei dintâi decizii se stabilise deja în sensul subzistenţei textului respectiv, în forma înţeleasă ca urmare a celei dintâi decizii ale instanţei constituţionale – cu consecinţa practică a reducerii la jumătate a termenului de prescripţie pentru toate faptele penale cu privire la care nu s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare anterior celei dintâi decizii a instanţei constituţionale şi a încetării pe cale de consecinţă a procesului penal faţă de acuzaţii în cauză?

În caz afirmativ şi numai dacă nu se poate da o interpretare conformă cu dreptul Uniunii Europene, principiul supremaţiei dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naţionale potrivit căreia instanţele naţionale de drept comun sunt ţinute de deciziile curţii constituţionale naţionale şi de deciziile obligatorii ale instanţei supreme naţionale şi nu pot, din acest motiv şi cu riscul săvârşirii unei abateri disciplinare, să lase neaplicată din oficiu jurisprudenţa rezultată din deciziile menţionate, chiar dacă ele consideră, în lumina unei hotărâri a Curţii, că această jurisprudenţă este contrară, în principal, cu articolul 2 din TUE, articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE şi articolul 4 parag. 3 din TUE, coroborate cu articolul 325 alineatul (1) din TFUE, toate cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei, prin raportare la articolul 49 parag. 1 teza finală din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, precum în situaţia din litigiul principal?

În baza art. 3 alin. 2 şi 5 din Legea nr. 340/2009 privind formularea de către România a unei declaraţii în baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, dispune suspendarea judecăţii cauzei. Cu recurs la instanţa superioară doar în ceea ce priveşte soluţia de suspendarea a cauzei, în termen de 72 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, sau de la comunicare, pentru cei lipsă. Definitivă în ceea ce priveşte soluţia privind cererea de sesizară a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

II. În baza art. 100 alin. 4 lit. b) C.proc.pen., respinge cererea în probaţiune formulată la data de 30.01.2023 de către inculpaţii apelanţi Cornea Florin Gabriel şi Cornea Gheorghe Claudiu, prin apărător ales, ca nefiind utilă cauzei. În baza art. 156 alin. 1 C.pen., constată suspendat cursul termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile sesizate în cauză. Pronunţată astăzi, data de 10.02.2023, prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei. Document: Încheiere – Suspendare 10.02.2023”, este decizia CA Braşov.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...