Franța: Reforma sistemului de pensii – ziua decisivă când sunt supuse la vot două moțiuni de cenzură împotriva guvernului

Adunarea Națională va dezbate luni două moțiuni de cenzură introduse după asumarea responsabilității de către guvernul condus de Elisabeth Borne pe proiectul legii de reformă a sistemului de pensii, care prevede, între altele, majorarea vârste de pensionare de la 62 la 64 de ani și care a provocat proteste masive în ultimele două luni.

Prima moțiune a fost depusă de micul grup parlamentar Libertăți, Independenți, Peste Mări, Teritorii (LIOT), format din deputați nealiniați, inclusiv din departamenteletr și teritoriile de peste mări ale Franței. Moțiunea a fost co-semnată de deputați ai alianței stângii – Nupes – și are sprijinul Reunirii Naționale (RN, dreapta populistă) și a fost denumită “trans-partizană”. A doua moțiune de cenzură este semnată numai de deputații RN.

Pentru a fi adoptată, o moțiune de cenzură trebuie votată de majoritatea deputaților Adunării Naționale, actualmente 287 din 573. Grupurile parlamentare care susțin moțiunea sunt: RN 88 de deputați, Franța Nesupusă (LFI, Nupes, stânga populistă) 74, Partidul Socialist (PS, Nupes) 31, EELV (Ecologiști, Nupes) 22, Stânga Democrată și Republicană (Nupes, comuniști) 22, LIOT 20, Deputați neafiliați 5.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Guvernul are sprijinul grupurilor centriste Renaissance (Renaștere) 170 de deputați, Democrații (Modem) 51 și Horizons (Orizonturi) 29, în total 250 de deputați.

Potențialul de vot al moțiunii este de 262 de deputați. Această înseamnă că este nevoie de votul a cel puțin 25 din cei 61 de deputați ai grupului Republicanii (LR, centru dreapta). Liderul partidului, deputatul Eric Ciotti a cerut parlamentarilor săi să nu voteze moțiunea. Totuși, doi dintre ei, Aurelien Pradie și Maxime Minot, au anunțat că vor vota în favoarea moțiunii și se așteaptă ca alți câțiva deputați LR să li se alăture.

Lidera grupului RN, Marine Le Pen, a oferit deputaților LR care votează moțiunea, ca în caz de cădere a guvernului și alegeri anticipate să nu prezinte contra-candidați în circumscripțiile lor. În Franța deputații sunt aleși prin scrutin majoritar uninominal cu două tururi.

Dezbaterea celor două moțiuni va începe la ora 16 (17 în România și Republica Moldova), iar votarea va începe la orele 18 în saloanele Palatului Bourbon, sediul Adunării Naționale și nu în hemiciclu. Votul este deschis și la el participă doar deputații care sprijină moțiunea. Prima va fi supusă la vot moțiunea LIOT și dacă este adoptată, atunci guvernul este demis și moțiunea RN nu mai este supusă la vot.

În caz de respingere a celor două moțiuni proiectul legii de reformă a pensiilor se consideră adoptat, dar opoziția a promis că în acest caz îl va contesta la Consiliul Constituțional.

În cazul adoptării moțiunii de cenzură guvernul este demis, iar președintele Emmanuel Macron a evocat în septembrie 2022 recurgerea la dizolvarea Adunării Naționale și alegeri parlamentare anticipate.

Până acum sub cea de-a Cincea Republică guvernul și-a angajat responsabilitatea în parlament de 99 de ori, opoziția a depus în acest caz 65 de moțiuni de cenzură, toate respinse. Guvernul Borne și-a angajat responsabilitatea de 10 ori  asupra unor proiecte de lege înaintea reformei pensiilor după începerea mandatului Adunării Naționale în iulie 2022.

Calculele politice arată că sunt puține șanse că guvernul să cadă, dar în atmosfera încordată din Franța în aceste ore este posibil, chiar dacă nu probabil, ca un număr suficient de deputați LR să-și sfideze liderul și să contribuie la destituirea guvernului și demolarea reformei sistemului de pensii, atât de contestată de majoritatea opiniei publice din Franța.