România, codașă la inovația farmaceutică: între promisiunea reformei și riscul de a pierde cursa pentru inovație

Reforma sistemului de sănătate, anunțată ca o prioritate în 2025, riscă să blocheze exact zona care ar putea transforma sistemul public: cercetarea și dezvoltarea de tratamente inovatoare. În timp ce autoritățile vorbesc despre digitalizarea sistemului de sănătate și reforme structurale, România continuă să piardă teren în cursa pentru investiții în cel mai dinamic sector medical la nivel european: inovația farmaceutică.

„La nivelul acestui an, dezvoltarea unui medicament inovator, de la moleculă la pacient, costă între 1 și 3 miliarde de dolari. Jumătate merge către studii clinice. România poate atrage aceste investiții dacă oferă predictibilitate și strategie”, a declarat dr. Claudiu Cheleș, Vicepreședinte ARPIM, Director General Gilead Sciences România, în cadrul Forumului Inovației în Sănătate 2025, organizat de ARPIM la Palatul Parlamentului.

Un exemplu evident de progres citat de Cheleș este strategia națională pentru studiile clinice, adoptată în 2024. Primele efecte sunt deja vizibile: se estimează că, până în 2026, numărul studiilor clinice se va tripla. Impactul economic estimat depășește 150 de milioane de euro anual.

„Modernizarea industriei farmaceutice poate deveni nu doar un motor de competitivitate, ci și un instrument de dezvoltare economică și socială reală. Dar acest lucru presupune stabilitate, nu improvizație fiscală de la un an la altul”, a avertizat Cheleș.

România are astăzi o șansă reală de a-și repoziționa sistemul de sănătate, nu doar ca domeniu cu impact social, ci ca pilon strategic de competitivitate și dezvoltare economică. Pentru ca această direcție să devină realitate este esențial ca Statul, în parteneriat cu mediul privat, să lanseze un program național dedicat stimulării investițiilor în industria farmaceutică, menit să aducă bani la bugetul de stat prin creșterea numărului de studii clinice, sprijinirea digitalizării sistemului de sănătate și dezvoltarea producției locale de medicamente inovatoare.

„România nu poate rămâne doar consumator de inovație. Este momentul să devenim parte activă în crearea ei. Iar pentru asta avem nevoie de stabilitate legislativă, politici care stimulează inovația și o viziune clară pe termen lung”, a spus Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.

Zaharescu propune măsuri adaptate la realitatea locală, inspirate din practici europene: facilități fiscale pentru investiții strategice, îmbunătățirea reglementărilor și acces accelerat la piață pentru terapiile inovatoare. Experiența altor state europene arată că politicile publice dedicate stimulării investițiilor în industria farmaceutică pot genera beneficii majore, atât pentru economie, cât și pentru pacienți. Spania este un exemplu relevant, unde un program guvernamental similar a condus la investiții în studii clinice din partea industriei de peste 800 milioane de euro și la dezvoltarea unei infrastructuri medicale moderne.

„România are toate premisele pentru a fi competitivă. Ceea ce lipsește este coerența între politicile economice și cele de sănătate. Fără asta, investitorii aleg alte piețe”, a subliniat  Zaharescu.

Problema nu este lipsa potențialului, ci lipsa unei politici coerente la nivel de țară care să prioritizeze în mod real acest sector. Industria farmaceutică inovatoare contribuie deja cu aproape 5% din PIB, aduce peste 6 miliarde de lei anual la bugetul de stat din taxe și susține zeci de mii de locuri de muncă direct și indirect. Cu toate acestea, în prezent, aceasta nu este tratată ca sector strategic.

Modelul nordic – inovația ca prioritate strategică

În cadrul aceluiași forum, ambasadoarea Suediei la București, E.S. Anna Hällerman, a prezentat modelul nordic de susținere a inovației: planificare bugetară pe termen lung, digitalizare, colaborare între universități, spitale și industrie, formarea de clustere regionale și acces rapid la finanțare.
„Toți actorii relevanți sunt prezenți la masă. Colaborarea reduce barierele și accelerează accesul pacienților la soluții reale”, a declarat Hällerman.

Realitatea românească rămâne blocată într-un sistem în care deciziile se iau în contratimp cu nevoile pacienților. 170 de indicații terapeutice așteaptă în prezent compensare în România, dintre care 94 nu au alternativă terapeutică.

În România, deși au fost făcuți pași în direcția modernizării sistemului de sănătate prin accelerarea procesului de evaluare a tehnologiilor medicale și a digitalizării, măsurile rămân fragmentate, iar ritmul implementării continuă să fie unul lent, comparativ cu restul Uniunii Europene.

România nu-și mai permite să ignore oportunitățile. Într-un context european în care Comisia lansează strategii pentru atragerea de investiții în științele vieții, în lipsa unui plan concret și a unor politici fiscale inteligente, țara riscă să fie scoasă de pe harta investițiilor strategice în sănătate. Însă atragerea de capital în industria farmaceutică nu este o opțiune de lux. Este una dintre șansele reale de a moderniza sistemul de sănătate din România, în beneficiul nostru, al tuturor.