Fitch retrogradează ratingul Franței, afectată de criză, la cel mai scăzut nivel din istorie

Agenția de rating Fitch a retrogradat vineri ratingul suveran al Franței la cel mai scăzut nivel din istorie, retrăgând economiei a doua ca mărime din zona euro calificativul AA-, în contextul crizei politice și al datoriei publice în creștere, informează Reuters.

Decizia, care aduce scorul Fitch la A+, pune presiune pe premierul Sébastien Lecornu la doar câteva zile după ce a preluat funcția, în timp ce acesta se străduiește să formeze un guvern și să elaboreze un buget pentru 2026 care să poată trece de un parlament profund divizat.

Ratingul – cel mai scăzut înregistrat vreodată pentru Franța din partea unei mari agenții de credit – are o perspectivă stabilă, a precizat Fitch, explicând tăierea prin lipsa „unui orizont clar de stabilizare a datoriei în anii următori”.

Analiștii au spus că retrogradarea era deja anticipată de piețe. Însă momentul este unul delicat pentru Franța și subliniază îngrijorările tot mai mari ale investitorilor privind capacitatea sa de a reduce deficitul bugetar – în prezent cel mai ridicat din zona euro.

Președintele Emmanuel Macron l-a desemnat în această săptămână pe Lecornu, un loialist conservator, să formeze guvernul după ce parlamentarii l-au demis pe centristul veteran François Bayrou printr-un vot de neîncredere asupra planului acestuia de reducere bugetară de 44 de miliarde de euro.

Lecornu a devenit al cincilea premier al lui Macron în mai puțin de doi ani și se confruntă cu o sarcină aproape imposibilă: trecerea prin parlament a unui buget redus – o încercare care a dus la demiterea ultimilor doi premieri ai Franței.

„Această instabilitate slăbește capacitatea sistemului politic de a livra o consolidare fiscală substanțială”, a transmis Fitch într-un comunicat.

Ministrul de finanțe Eric Lombard a declarat că a luat act de decizia Fitch și că Lecornu continuă consultările cu parlamentarii pentru a adopta un buget și a restabili finanțele publice.

Retrogradarea la A+ este mai semnificativă decât alte scăderi recente, deoarece ar putea prevesti o mișcare similară din partea altor agenții, ceea ce ar putea forța anumiți investitori să vândă obligațiunile franceze din cauza pragurilor de rating impuse.

Datoria Franței este sub presiune de când Bayrou a convocat votul de încredere luna trecută, determinând costurile de împrumut să se apropie de cele ale Italiei, care are a doua cea mai mare povară a datoriei din zona euro și un rating mult mai scăzut.

Cu piețele obligațiunilor cu ochii pe Paris, Lecornu trebuie să găsească modalități de a reduce deficitul bugetar anul viitor de la o estimare de 5,4% din PIB, deși planul său va fi probabil mai puțin ambițios decât obiectivul de 4,6% al lui Bayrou. Proiectul de buget trebuie trimis parlamentului până pe 7 octombrie, dar, la nevoie, ar putea fi amânat până pe 13 octombrie.

Pentru a obține sprijin parlamentar suficient, Lecornu este așteptat să facă concesii socialiștilor, inclusiv prin taxe mai mari pentru cei bogați și prin relaxarea reformei pensiilor câștigată cu greu de Macron în 2023. Dar riscă să-și înstrăineze parlamentarii din propriul partid și pe cei republicani conservatori dacă merge prea departe.

Retrogradarea Franței la A+ este puțin probabil să pună presiune pe marile sale bănci, având în vedere că BNP Paribas și Crédit Agricole sunt deja evaluate cu A+, iar Société Générale cu un nivel mai jos de către Fitch.