Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România cere modificarea Ordinului privind timpul de lucru şi măsuri de prevenţie: Nouă din zece medici care fac gărzi au risc de burnout

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) cere modificarea Ordinului Ministerului Sănătăţii 870/2004 privind timpul de lucru şi măsuri de prevenţie, în condiţiile în care, potrivit unui studiu recent, nouă din zece medici care fac gărzi au risc de burnout.

Evaluarea riscului de epuizare profesională s-a desfăşurat la nivelnaţional, pe un eşantion de 1.100 de medici de gardă, în perioada 30 octombrie – 6 noiembrie, prin intermediul unei platforme online. FSSR mai solicită elaborarea cadrului normativ privind recunoaşterea burnout-ului ca boală profesională, transmite News.ro.

Potrivit rezultatelor evaluării respective, patru din zece medici care efectuează gărzi se află în risc mare de epuizare profesională, cinci din zece medici au risc mediu, astfel că, în total, nouă din zece medici care fac gărzi sunt în risc de epuizare profesională.

Astfel, studiul indică medici încă implicaţi în actul medical, însă epuizaţi. Altfel spus, angajamentul este încă mare, dar pe fond de oboseală cronică. Dintre aspectele evaluate, epuizarea este dimensiunea dominantă, distanţarea mentală rămânând moderată. Situaţia indică o fereastră critică pentru intervenţii organizaţionale, precizează Federaţia.

„Categoria de secţii Urgenţă are punctajul mediu cel mai ridicat (2,99), acesta fiind situat în imediata vecinătate a riscului mare de epuizare profesională. Peste trei din patru specialităţi sunt cel puţin la risc mediu. Medicii din următoarele specializări se află în zona riscului mare de epuizare profesională (în ordinea ierarhică): Terapie intensivă coronarieni-UTIC, Reumatologie, Chirurgie vasculară, Neurologie, Oncologie medicală Pediatrie, Hematologie, Urologie, Urgenţă – UPU”, menţionează sursa citată.

Potrivit aceleiaşi surse, există câteva specialităţi aflate deja în zona riscului dublu, având un nivel crescut al scorurilor atât pentru Epuizare, cât şi pentru Distanţare, acesta sugerând riscul de burnout avansat, cu consecinţe personale şi comportamentale, cele mai importante fiind Chirurgia vasculară şi Reumatologia.

„Riscul de epuizare profesională este distribuit invers proporţional cu vârsta, medicii tineri (intervalul 2 5-34 de ani) fiind situaţia în zona riscului foarte mare de epuizare profesională. O explicaţie ar fi existenţa unui raport direct proporţional între vârstă şi capacitatea de rezilienţă a medicilor care efectuează gărzi. Per ansamblu, studiul arată medici foarte obosiţi, dar încă implicaţi. Combinaţia poate creşte riscul de erori şi decompensări rapide dacă nu se intervine organizaţional”, afirmă reprezentanţii FSSR.

Aceştia spun că este „momentul optim” pentru modificarea prevederilor privind gărzile (incluzând plata acestora), rotaţia celor care le asigură, zi liberă post gardă, recuperare reală şi o planificare atentă a vârfurilor de activitate.

„Datele arată că nu vorbim doar despre oboseală ocazională, ci despre un risc ocupaţional major, accentuat în secţiile cu activitate critică. Standardele privind timpul de muncă în gărzi trebuie aduse în acord cu principiile europene de securitate şi sănătate. Deoarece timpul de gardă reprezintă timp de muncă integral, el necesită odihnă compensatorie şi limitarea timpului maxim lucrat conform prevederilor legale”, menţionează Federaţia.

Sursa citată arată că principala cauză posibilă privind riscul crescut de epuizare profesională a medicilor o reprezintă programul lor de lucru, raportat la cele două dimensiuni ale sale: durata activităţii desfăşurată într-o zi de gardă (care porneşte de facto de la 24 de ore de lucru continuu şi poate ajunge la 30 de ore de lucru continuu) şi timpul de lucru săptămânal/lunar, care depăşeşte în mod semnificativ durata maximă legală a timpului de lucru.

„Ipoteza se bazează pe prezumţia legală a ivirii riscurilor în momentul depăşirii limitelor timpului de lucru. În mod corelativ, principala recomandare o constituie modificarea programului de lucru al medicilor care efectuează gărzi, în special prin reducerea numărului de ore de lucru continuu. Jurisprudenţa CJUE stabileşte că garda la locul de muncă se consideră integral timp de muncă, inclusiv perioadele inactive. Datele indică situaţia unor oameni care-şi exercită activitatea profesională asumând riscuri la adresa propriilor vieţi, fără a beneficia de recunoaşterea efortului suplimentar depus în interesul societăţii. Într-un context public în care se discută frecvent despre pensii speciale, este relevant şi faptul că recunoaşterea gărzilor ca timp de lucru este lipsită de efecte asupra pensiilor pentru medici, deşi aceştia ajung să lucreze echivalentul a peste 60 de ani de activitate profesională”, subliniază Federaţia „Solidaritatea Sanitară”.

FSSR mai solicită guvernanţilor elaborarea cadrului normativ privind recunoaşterea burnout-ului ca boală profesională.

Federaţia precizează ză datele privind situaţia generală a angajaţilor/membrilor care completează testul de autoevaluare din cadrul BATEREP sunt accesibile tuturor unităţilor sanitare publice şi principalelor organisme profesionale, acestea putând utiliza rapoartele specifice pentru măsurile de prevenire a epuizării profesionale. Potrivit sursei citate, cercetarea reprezintă în egală măsură un prin screening desfăşurat la nivel naţional, utilizând un instrument de evaluarea a riscului de epuizare profesională, pe tema medicilor care efectuează gărzi.

În 28 octombrie, directorul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău, chirurgul Ştefania Szabo, în vârstă de 37 de ani, a fost găsită moartă în camera de gardă a unităţii sanitare.

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău Sorin Pătraşcu a declarat, referitor la moartea medicului, că aceasta era un medic dedicat, cu minimum şapte gărzi pe lună, pe lângă activitatea de pe secţie şi din spital, subliniind că, în urmă cu o zi, atitudinea medicului era normală şi excluzând varianta unui ”un gest necugetat”.

”Medicii trăiesc o realitate grea, cu oboseală şi un efort constant pentru a avea grijă de pacie nţi”, afirma Pătraşcu.

La scurt timp, Colegiul Medicilor din România transmitea un mesaj emoţionant după anunţul privind decesul medicului Ştefania Szabo, menţionând că aceasta a fost „nu doar un profesionist din sănătate”, ci şi „un om care a ales să fie acolo pentru alţii”, „până la capăt, în tăcere, fără să se plângă, fără să renunţe”.

„Gândurile noastre se îndreaptă către familia îndurerată, către colegii care simt un gol în echipă, dar şi către toţi cei care îşi dau viaţa — la propriu — pentru vieţile altora. Trebuie să vorbim serios despre sănătatea celor care au grijă de sănătatea noastră”, se mai arăta în mesajul transmis de CMR.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, susţinea că la Spitalul Judeţean Buzău există zece medici chirurgi şi că în mod normal fiecăruia dintre ei i-ar fi revenit trei gărzi pe lună, precizând că nu ştie de ce doctoriţa Lavinia Ştefan Szabo era nevoită să facă şapte gărzi într-o lună.

Rogobete recunoştea că sunt unităţi sanitare în ţară unde gărzile sunt acoperite cu greu din lipsă de personal sau din cauză că unii medici nu doresc sau nu pot face gărzi din motive medicale. „Sunt situaţii, dacă pleacă cineva în concediu, imediat se destabilizează rotaţia de gărzi. Există astfel de situaţii pentru că personalul nu este suficient şi atunci apar aceste supraaglomerări şi epuizări pentru personalul medical care este nevoit de multe ori să facă gărzi peste normativul minimal”, mai declara  ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete.