Expert Forum face bilanțul Programului „Anghel Saligny”: 53 de miliarde, valoarea aprobată, 4.945 de proiecte / Care sunt judeţele cu cea mai mare absorbţie / Cum stă situaţia în funcţie de partide

Nu e clar cum se pot face calcule precise cu privire la prioritizarea proiectelor din Programul Anghel Saligny, atâta timp cât stadiul declarat al proiectelor, atât cel fizic, cât şi cel financiar, nu este foarte clar, arată un raport Expert Forum, care a analizat datele Ministerului Dezvoltării disponibile pentru finalul lunii iunie. Valoarea aprobată a proiectelor depășeşte 53 de miliaerde de lei, fiind înregistratre 4.945 de proiecte. Gradul fizic al lucrărilor diferă, însă, în raport de valoarea decontată, iar datele nu sunt raportate uniform de către toţi beneficiarii, ceea ce face greu de analizat situaţia reală. Raportul realizat de Expert Forum arată şi că pentru multe dintre proiecte, deşi au fost aprobate, nu au fost încă semnate contractele, transmite News.ro.

”Programul Anghel Saligny a reintrat în atenţia publică în contextul tăierilor bugetare pe care le-a anunţat guvernul condus de Ilie Bolojan. Tăierea finanţării unor proiecte a supărat liderii politici, Saligny rămânând o sursă importantă de finanţare pentru infrastructură. La finalul lunii iulie, premierul anunţa că banii s-au terminat şi doar o treime din proiecte mai pot primi finanţare, urmând a avea loc o prioritizare în funcţie de stadiul implementării. Principalii oponenţi au fost liderii PSD, care au comunicat faptul că programul Saligny este o ”linie roşie” pentru rămânerea sau ieşirea de la guvernare. Chiar mini-scandalul din coaliţie zilele astea are ca miză, între altele, continuarea finanţării fără mari întrebări privind rostul şi eficienţa programului, a transmis, marţi, Expert Forum.

Organizaţia precizează că este cert că Guvernul nu poate plăti pentru toate proiectele, ”mai ales că din motive politice au fost aprobate foarte multe, fără a exista în mod evident şi bugetul pentru a le plăti, ceea ce este o practică foarte veche în administraţia română”.

”Şi este evident că o parte dintre aceste proiecte nu vor fi finalizate în condiţii optime sau chiar se vor degrada – costul unor calcule politice care nu au legătură cu realitatea bugetară”, a mai transmis organizaţia.

Potrivit acesteia, nu este foarte clar care este stadiul real (fizic) de implementare al proiectelor, iar datele declarate de beneficiari par a fi pe alocuri contradictorii.

”De exemplu, există numeroase proiecte unde stadiul declarat de beneficiari nu se potriveşte cu cel al decontărilor. Este foarte posibil ca unii beneficiari să ceară banii doar la final, de unde vine şi această discrepanţă. Practic, există două câmpuri în baza de date care definesc diferite stadii”, a mai transmis organizaţia.

Aceasta precizează că a calculat un al treilea stadiu, şi anume acela al decontărilor, raportând valoarea contractată la cea decontată. Pentru stabilirea gradului de implementare a proiectelor de investiţii, EFOR a comparat sumele decontate cu cele aprobate, întrucât stadiul obiectivului nu e foarte clar.

”Nu e clar cum se pot face calcule precise cu privire la prioritizarea proiectelor atâta timp cât stadiul declarat al proiectelor, atât cel fizic, cât şi cel financiar, nu sunt foarte clare”, a transmis Expert Forum.

Potrivit datelor publicate de organizaţie, valoarea totală a proiectelor aprobate pe programul pentru infrastructură este de 53 miliarde de lei, din care s-au contractat 45,8 miliarde de lei. Până la 30 iunie 2025 s-au decontat 19,5 miliarde de lei. Numărul total de proiecte aprobate este de 4.945, nu s-a modificat de la ultima raportare

”Conform datelor disponibile pe site-ul MDLPA, până la 30 iunie 187 de proiecte au fost declarate ca finalizate şi recepţionate. Cele mai multe au fost finalizate în 2024 – 128. Cele mai multe proiecte finalizate, câte 4, figurează la Vălenii de Munte (PH) şi Petroşani (HD). Stadiul decontărilor este diferit de cel declarat de beneficiari în mai multe cazuri şi sunt înregistrate proiecte unde s-a declarat că s-a implementat 5-6% din proiect, dar s-au decontat toţi banii”, arată Expert Forum.

S-au efectuat deconturi (parţiale sau totale) pentru 3.120 de proiecte.

Pentru 970 dintre proiectele contractate nu a fost efectuat niciun decont. Dintre acestea, 509 sunt la beneficiari de la PSD şi 310 de la PNL.

”Nu avem informaţii privind motivele pentru care nicio decontare nu a fost efectuată, dar pot fi diverse: nu s-au făcut lucrări, nu s-au făcut achiziţii, nu s-au făcut cereri de decont sau în unele cazuri este posibil ca cererile să se facă la finalizarea proiectului. Putem observa că 325 din aceste proiecte au un proiectant selectat, iar 253 au şi o firmă care execută lucrările – deci nu în toate cazurile e vorba de achiziţii. Este foarte posibil ca unii beneficiari să ceară banii la final”, a mai transmis organizaţia.

Există proiecte pentru care Stadiu obiectiv declarat este peste 80%, dar pentru care nu există niciun decont plătit. Aceste date sunt declarate de către beneficiari.

La nivel naţional, s-a decontat 43% din valoarea totală.

Cea mai bună absorbţie, raportat la suma contractată este la nivelul judeţelor Argeş (61%), Iaşi (59%), Galaţi (56%), Giurgiu, Vâlcea, Botoşani (55%). La cealaltă extremă, sunt o treime se află Tulcea (29%), Caraş Severin (27%), Braşov (25%), Covasna (24%) şi Bucureşti, cu 11%.

319 beneficiari au înregistrat deconturi în procent de 100% pentru toate proiectele pentru care au semnat contracte de finanţare.

Din totalul de 45 de miliarde lei, 28 de miliarde au fost alocate proiectelor de infrastructură rutieră (drumuri, poduri sau drumuri + poduri), iar restul de aproximativ 17 miliarde lei au fost alocate proiectelor pentru reţele de apă şi/sau canalizare.

”Cel mai mult s-a decontat pentru proiectele pentru drumuri (49%), pe când pentru cele legate de canalizare s-a decontat 37%. Pentru proiectele de apă şi canalizare s-a decontat o treime din suma alocată”, arată organizaţia.

Distribuţia fondurilor şi stadiul proiectelor pe partide

•  Ponderea proiectelor aprobate, dar care nu au fost semnate: PSD şi PNL sunt mai bine poziţionate, cu ~15–17% fără contracte. Proporţional, la UAT-urile conduse de PSD se regăsesc cele mai puţine proiecte aprobate, dar care nu au fost semnate. 
•  Independenţii şi PUSL au cea mai mare pondere fără contracte (36,7% şi 36,4%) 
•  USR (25,6%), AUR (27,7%) şi UDMR (26,8%), au, de asemenea, o proporţie notabilă fără contracte. 
•  UDMR are cea mai mare cotă de decontare zero printre jucătorii majori (29,5%), în ciuda faptului că a făcut parte din coaliţii guvernamentale în trecut. PSD şi PNL au valori zero mai mici, dar totuşi substanţiale (~18–20%).  

Municipiul Bucureşti

”În primul rând, considerăm că Bucureşti nici nu ar trebui să fie beneficiar al programului, întrucât este un municipiu cu resurse semnificative, iar Saligny nu a fost gândit să finanţeze astfel de administraţii. Introducerea proiectului legat de planşeul de la Piaţa Unirii este discutabilă şi cel mai probabil arată eşecul primăriilor de a atrage fonduri din alte surse”, a transmis organizaţia.

La nivelul municipiului au fost aprobate 30 de proiecte, în valoare de 928 de milioane de lei, din care au fost contractate 838 milioane de lei. Sectoarele 1 şi 5 au câte un proiect fiecare, Sectorul 4 are 2 (incluzând Plafonul Unirii), Sectorul 3 are 7, Sectorul 2 are 9, iar Sectorul 6 are cele mai multe (10).

Dintre acestea, doar 10 (33%) au fost contractate, mult sub media naţională la nivel judeţean. Sectorul 4 este singurul care are toate proiectele contractate. Sectoarele 1, 2 şi 5 nu au, în schimb, niciun proiect contractat din cele 11 în valoare de 76 de milioane de lei.

Deconturile efectuate pentru proiecte la nivelul Municipiului Bucureşti însumează aproximativ 91 milioane lei, adică 11% din suma contractată.

Cea mai mică rată de decont este la proiectul mamut de la Piaţa Unirii, administrat de Primăria Sectorului 4, din care s-au plătit doar 17 milioane de lei din 750 de milioane de lei.

Premierul şi mai mulţi miniştri au anunţat că nu există fonduri suficiente pentru continuarea tuturor proiectelor din Anghel Saligny în acest an, iar acestea vor trebui prioritizate.

PSD a transmis, luni, că una dintre condiţiile revenirii la şedinţele coaliţiei este continuarea investiţiilor.