O mișcare radicală din Transilvania vrea să depună din nou în Parlament un proiect pentru autonomia Ținutului Secuiesc, deși ideea a fost respinsă în mod repetat de legislativ

Alianța Maghiară din Transilvania (AMT), o formațiune radicală pro-autonomie, propune din nou depunerea proiectului de lege privind statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc în Parlamentul României, potrivit unui comunicat citat de agenția ungară MTI și preluat de Rador.

De notat că UDMR, principalul partid al comunității maghiare din România, nu a mai promovat în ultimii ani proiecte care prevăd autonomia teritorială.

Partidul i-a încredințat această sarcină deputatului Zoltán Zakariás, președinte al partidului, care a acceptat această însărcinare.

Decizia în acest sens a fost luată la reuniunea de sâmbăta a Consiliului Naţional al AMT de la Cristuru Secuiesc. Decizia a fost justificată de faptul că situația financiară actuală a României a crescut riscul ca unele partide din coaliția guvernamentală să vină cu un plan de reorganizare teritorial-administrativă rapidă, potrivit comunicatului citat.

Potrivit politicienilor partidului, în absența unei pregătiri, aceasta ar putea fi doar „un pas superficial și pripit, care ar putea pune în pericol dăinuirea viitoare a comunității maghiare din Transilvania”.

„Prin urmare, Consiliul Naţional al AMT a apreciat că revendicările de autodeterminare ale comunității noastre trebuie prezentate din nou, încercând să creeze o dezbatere socială cât mai largă – inclusiv cu majorității române”, se mai arată în comunicat.

Documentul mai arată că ”din acest considerent Consiliul Naţional l-a însărcinat pe Zoltán Zakariás ca în perioada următoare să propună retrimiterea proiectului de lege privind statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc în Parlamentul României, întrucât „aceasta exprimă cel mai clar necesitatea de a defini Ținutul Secuiesc ca o regiune unitară”.

Consiliul Naţional al partidului a decis de asemenea să elaboreze proiecte de lege privind autonomia culturală și un proiect de lege privind extinderea drepturilor lingvistice. Acestea vor fi depuse conform unui calendar stabili ulterior.

Legea-cadru care reglementează statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, statutul de autonomie culturală al comunității maghiare și autonomia culturală a comunităților minorităţilor naţionale a fost depusă ultima dată la Camera Deputaților pe 20 decembrie 2023 de către Zoltán Zakariás, președinte al AMT, și József Kulcsár-Terza, președinte interimar al Forței Civice Maghiare (FCM), care au obținut câte un mandat de deputat pe lista Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR).

Legea a fost respinsă la vot, ca și alte inițiative similare din trecut.

Proiectul de autonomie privind Ținutul Secuiesc a fost elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), iar celelalte două au fost elaborate în atelierele profesionale ale Consiliului Național Maghiar din Transilvania (EMNT).

Camera inferioară a Legislativului român a dezbătut aceste proiecte cu procedură de urgență în perioada sărbătorilor, între Crăciun și Anul Nou, și a respins toate cele trei proiecte.

În urma respingerii, AMT a subliniat că va continua lupta pentru autonomie la nivelul administrațiilor publice locale și al procesului decizional din București și a anunțat că va depune din nou aceste proiecte de autonomie.

Președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), Balázs Izsák, a făcut o declarație similară, subliniind că proiectul de lege care prevede autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc trebuie să fie depus din nou în Parlament după alegerile din România, din 2024. (MTI – 17 noiembrie)

Traducere Rador: Rozália Gănciulescu