EXCLUSIV Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec: Inculpații au folosit prescripția pentru a evita pedeapsa, acest lucru trebuie să se schimbe / Curtea de Justiţie a UE, aşteptată să tranşeze problema / Lista celor scăpaţi de dosare prin prescripţie: Udrea, Vâlcov, Gabi Sandu, Nelu Iordache

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ambasadorul SUA la București, Kathleen Kavalec, a declarat într-un interviu pentru G4Media.ro că instituţia prescripţiei este folosită de inculpaţi ca să scape de pedeapsă, însă acest lucru trebuie să se schimbe.

”Un lucru pe care l-am observat eu este o problemă legată de instituția prescripției care este folosită pentru a permite oamenilor care sunt urmăriți penal să fie liberi pentru că timpul se scurge în urmărirea penală. Înțeleg că s-au făcut unele eforturi pentru a încerca să se corecteze această problemă, dar au existat multe cazuri în care oamenii au folosit acest lucru pentru a evita pedeapsa, iar acest lucru trebuie să se schimbe.

Așadar, ne vom oferi sprijinul, formarea și asistența noastră în oricare dintre aceste domenii pentru a consolida instituțiile și pentru a consolida capacitatea României de a combate corupția și de a o preveni”, a declarat într-un interviu pentru G4media.ro ambasadorul SUA la București, Kathleen Kavalec.

Vezi aici fragmentul de interviu la minutul 12 și 50 de secunde:

CJUE este aşteptată să tranşeze problema

Mai multe instanţe din ţară precum Curtea de Apel Braşov şi Curtea de Apel Bucureşti au sesizat Curtea de Justiţie a UE în cazuri de corupţie, evaziune şi fraudă şi au întreabat dacă pot să nu aplice deciziile CCR privind prescripţia, fără să rişte o sancţiune disciplinară, în condiţiile în care aplicarea deciziilor CCR conduc la impunitate pentru inculpaţi, iar România s-a angajat prin Tratatul de aderare la UE (TUE) să combată frauda şi corupţia.

În cel mai avansat astfel de proces de pe rolul CJUE, C-107/23, poziția Guvernul României este că revine judecătorului național să verifice și să hotărască dacă lasă neaplicată o decizie CCR în cazul în care consideră respectiva decizie contrară dreptului UE, fără ca acest lucru să fie considerat o abatere disciplinară,  potrivit unui document al agentului guvernamental la CJUE publicat de avocatul Adrian Toni Neacșu pe rețelele de socializare. Cauza C-107/23 a avut termen pe 10 mai, iar CJUE a dat un nou termen pentru 28 iunie, potrivit unor surse prezente la procesul de la Luxembourg.

Deciziile CCR privind prescripţia, impunitate pentru inculpaţi

Zeci de dosare cu inculpați celebri, unii dintre ei având decizii de condamnare de ani grei de închisoare în primă instanță, cazuri cu fapte grave și prejudicii mari, sunt închise pentru că faptele s-au prescris. Altele își așteaptă rândul. Deciziile CCR privind prescripția au efecte chiar și cu privire la dosarele cu verdicte definitive.

Judecătorii dispun încetarea proceselor pe latura penală (inculpații scapă de pușcărie), dar mențin totuși dispozițiile pe latura civilă (care nu se prescrie) de recuperare a prejudiciilor sau confiscare a mitelor. Însă un avocat a sesizat deja CCR și întreabă dacă pot fi dispuse decizii de confiscare în absența deciziei de condamnare survenite ca urmare încetarii procesului penal din cauza prescripției.

De ce se prescriu dosarele

Faptele penale se prescriu mult mai repede în perioada 2014 – 2022 ca urmare a deciziilor CCR din 2018 și 2022.

Curtea Constituțională a decis anul trecut că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat prescripție specială, un instrument care permitea prelungirea perioadei în care faptele penale pot fi trase la răspundere după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat.

Apoi, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte a decis că absența acestui instrument (prescripția specială) în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului cod penal. Prin urmare, ÎCCJ a prelungit perioada în care faptele penale se prescriu mult mai repede si anume: 2014 – 2022.

Lista beneficiarilor e lungă

Ultimul pe lista celor scăpaţi de pedeapsă ca urmare a deciziilor CCR privind prescripţia este fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu.

Alţi beneficiari au fost:

• Elena Udrea şi Dan Andronic în dosarul Hidroelectrica. Pe 13 aprilie 2023, judecătoarea Corina Ciobanu de la Curtea de Apel București a dispus încetarea procesului penal față de fostul ministru Elena Udrea și față de directorul EVZ Dan Andronic în dosarul Hidroelectrica, în baza deciziilor CCR privind prescripția, dar a dispus confiscarea de la Elena Udrea a 2,5 milioane de euro și a 900.000 de euro pe care fostul ministru le-ar fi primit mită de la magnatul Energiei Bogdan Buzăianu. Decizia nu este definitivă. Elena Udrea se află deja în penitenciar fiind condamnată la 6 ani de detenție pentru corupție în dosarul gala Bute. Ea a mai primit o condamnare de 8 ani de detenție și în dosarul Finanțării campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009. În acest dosar, fiica cea mare a fostului președinte Ioana Băsescu a primit o pedeapsă de 5 ani de detenție. Un verdict defintiv în acest caz este așteptat pe 8 iunie 2023.
• ex-ministrul de Finanţe, Darius Vâlcov. El a scăpat de un dosar penal în care în primă instanţă primise 6 ani şi 6 luni de detenţie. În alt caz însă, Vâlcov a fost condamnat la 6 ani de puşcărie, dar a fugit în Italia.
• În ianuarie 2023, afaceristul Nelu Iordache a scăpat de condamnarea din primă instanță de 12 ani şi 6 luni de închisoare din dosarul Blue Air. Iordache a fost obligat la plata prejudiciului de aproape 9 milioane de lei. În februarie, Tribunalul București a dispus încetarea procesului penal într-un dosar legat de Posta Română al lui Nelu Iordache, însă decizia nu este definitivă. Prejudiciul din dosar: 3,4 milioane de euro.

• Dosarul ANRP. Pe 5 decembrie 2022, Crinuța Dumitrean, fosta șefă a Autorității pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), Sergiu Diacomatu, membru al Comisiei ANRP și samsarii de drepturi litigioase, Gheorghe Stelian zis Stelu și Dorin Cocoş (fostul soț al Elenei Udrea), au scăpat de condamnările în primă instanță. Inalta Curte a ajuns la concluzia că faptele de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave s-ar fi prescris pe 21 noiembrie 2022. În primă instanță, Dumitean și Diacomatu primiseră câte 7 ani și 6 luni de detenție efectivă, Stelu – 6 ani, iar Cocoș – 3 ani, o lună şi 10 zile cu executare. Înalta Curte a menținut dispoziţia de confiscare specială de la Dorin Cocoş a sumei de 10 milioane de euro, iar Crinuţa Dumitrean, Sergiu Diacomatu şi Gheorghe Stelian trebuie să achite prejudiciul de peste 44 de milioane de euro.

Vezi mai multe astfel de exemple aici.

Context. Este de remarcat atitudinea suveranistă a Înaltei Curți, care refuză sistematic să sesizeze CJUE și chiar a anulat prima sesizare a Curții de la Luxemburg, făcută de CA Brașov.

Această atitudine vine chiar și din partea unor judecătoare considerate de bună credință precum Lavinia Lefterache, Lucia Tatiana Rog, Ioana Bogdan sau Francisca-Maria Vasile. În februarie, primele 3 judecătoare nu au sesizat CJUE, au aplicat deciziile CCR privind prescripția și au anulat condamnarea de 4 ani de închisoare primită de omul de afaceri ieșean, Ioan Zapodeanu, pentru abuz în serviciu și spălare de bani.

Pe 22 mai, judecatorii Înaltei Curţi, Mircea-Mugurel Selea, Lucia-Tatiana Rog, Simona-Elena Cirnaru, Francisca-Maria Vasile si Leontina Serban, au aplicat deciziile CCR privind prescripţia şi au decis încetarea procesului penal faţă de fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, judecat pentru spălare de bani, deşi ar fi avut posibilitatea să sesizeze CJUE şi să suspende procesul.

Spre desosebire, în cazul Gala Bute, Înalta Curte a întrebat CJUE dacă să aplice deciziile CCR privind așa zisa nelegalitate a compunerii completurilor.

În decembrie 2021, CJUE a spus răspicat că interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european, mai cu seamă în dosare de fraudă cu fonduri europene sau corupție.

Înalta Curte a aplicat decizia CJUE în dosarul Gala Bute și nu a ținut cont de deciziile CCR privind nelegala compunere a completurilor de 5 și de 3 judecători. Dacă ar fi aplicat deciziile CCR, ÎCCJ ar fi trebuit să trimită spre rejudecare de la zero procesul Gala Bute în care Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de detenție cu executare. Înalta Curte a aplicat însă decizia CJUE și a ignorat decizia CCR fiind vorba de un caz cu fonduri europene.

Notă: Din noile legi ale Justiţiei, promulgate în noiembrie anul trecut de şeful statului, a fost eliminată sancţiunea disciplinară pentru neaplicarea deciziilor CCR, ÎCCJ, dar şi CJUE. Cu toate acestea, majoritatea instanţelor, inclusiv cele de la Înalta Curte, se raportează la decizia de îndrumare a ÎCCJ din 25 octombrie 2022 şi aplică deciziile CCR privind prescripţia.

Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a explicat însă că sancţiunea disciplinară pentru nerespectarea deciziilor CCR a fost eliminată din legislaţie întrucât era redundantă. Alte prevederi legale spun însă că magistrații trebuie să respecte legea, iar deciziile CCR au putere de lege.

Alte soluții pentru a evita prescripţia

Pe lângă o posibilă soluție din partea CJUE – care ar putea decide dacă insțanțele din România pot ține cont sau nu de deciziile CCR, dar care ar putea veni prea târziu – alte soluții pentru ca dosarele să nu se mai prescrie ar putea veni din partea conducerilor instanțelor astfel încât procesele să fie judecate mai repede.

Notă: Au fost nevoie de aproape 3 ani ca Înalta Curte să judece apelul în cazul judecătoarei Burlan. Între timp a venit decizia CCR privind prescripția, iar dosarul a fost considerat prescris. Consecințele: o judecătoare condamnată în primă instanță și cu un stagiu de arest preventiv ar putea reveni în sala de judecată, dar nu în boza acuzațiilor, ci la prezidiu.

De asemenea, în cazul ANRP cu Crinuța Dumitrean și Gheorghe Stelian zis Stelu, Înalta Curte a constatat pe 5 decembrie 2022 că fapta de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave s-ar fi prescris pe 21 noiembrie 2022, potrivit motivării Înaltei Curți consultate de G4media.ro.

Evident, se poate pune întrebarea de ce Înalta Curte nu s-a grăbit cu 2 săptămâni astfel încât faptele să nu fie prescrise, chiar și după aplicarea deciziilor CCR. Spre exemplu în cazul Tender, Curtea de Apel București s-a grabit cu procesul ca să se încadreze în termenul limită și l-a condamnat pe omul de afaceri pe 8 iunie 2015, cu o zi înainte ca faptele să se prescrie.

Notă: Alex Costache este jurnalist şi la Ştirile TVR.