ANALIZĂ Top 10 cele mai importante dosare care s-au prescris ca urmare a deciziilor CCR / Inculpații au scăpat de pușcărie / Ce se întâmplă cu prejudiciile / Care sunt soluțiile

Zeci de dosare cu inculpați celebri, unii dintre ei având decizii de condamnare de ani grei de închisoare în primă instanță, cazuri cu fapte grave și prejudicii mari, sunt închise pentru că faptele s-au prescris. Altele își așteaptă rândul. Deciziile CCR privind prescripția au efecte chiar și cu privire la dosarele cu verdicte definitive.

Judecătorii dispun încetarea proceselor pe latura penală (inculpații scapă de pușcărie), dar mențin totuși dispozițiile pe latura civilă (care nu se prescrie) de recuperare a prejudiciilor sau confiscare a mitelor. Însă un avocat a sesizat deja CCR și întreabă dacă pot fi dispuse decizii de confiscare în absența deciziei de condamnare survenite ca urmare încetarii procesului penal din cauza prescripției.

De ce se prescriu dosarele

Faptele penale se prescriu mult mai repede în perioada 2014 – 2022 ca urmare a deciziilor CCR din 2018 și 2022.

Curtea Constituțională a decis anul trecut că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat prescripție specială, un instrument care permitea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat.

Apoi, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte a decis că absența acestui instrument (prescripția specială) în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului cod penal. Prin urmare, ÎCCJ a prelungit perioada în care faptele penale se prescriu mult mai repede si anume: 2014 – 2022.

TOP 10 cele mai importante dosare care s-au prescris

1. Dosarul Vâlcov

Darius Vâlcov, fostul primar PDL al Slatinei, devenit ministru PSD de Finanțe în Guvernul Ponta și apoi consilier al premierului Viorica Dăncilă, a fost considerat ”eminența cenușie” a programului economic de guvernare pe vremea lui Liviu Dragnea.

Pe 15 martie 2023, Vâlcov a scăpat de unul dintre dosarele sale penale în care primise 6 ani și 6 luni de detenție în primă instanță. Fusese condamnat pentru că, între 2012-2014, pe când era primar la Slatina, a luat mită de la oamenii de afaceri cărora le încredințase contracte: celebrul comison de 10 la sută.

Curtea de Apel Craiova a dispus încetarea procesului penal a faptelor de luare de mită și trafic de influență, iar Vâlcov a scăpat de pușcărie. Era oricum stabilit la Milano, așa că, în cazul unei  condamnări, doar ar fi îngroșat lista fugarilor din Italia. Instanța a dispus însă confiscarea mitelor de peste 4 milioane de lei primite de Vâlcov.

Fostul primar mai are un dosar de corupție la Înalta Curte, însă e foarte posibil ca și acesta să aibă aceeași soartă. E vorba de dosarul mitelor luate prin cimitire și ascunse în pereți în care procurorii au pus sub sechestru zeci de opere de artă, printre care desene de Pablo Picasso sau lucrări de Andy Warhol.

2. Dosarele lui Nelu Iordache

În ianuarie 2023, afaceristul Nelu Ioardache a scăpat de condamnarea din primă instanță de 12 ani şi 6 luni de închisoare din dosarul Blue Air. Iordache a fost obligat la plata prejudiciului de aproape 9 milioane de lei.

În februarie, Tribunalul București a dispus încetarea procesului penal într-un dosar legat de Posta Română al lui Nelu Iordache, însă decizia nu este definitivă. Prejudiciul din dosar: 3,4 milioane de euro.

3. Dosarul lui Bogdan Olteanu

Fostul președinte PNL al Camerei Deputaților era condamnat definitiv la 5 ani de detenție pentru că a primit mită un milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.

A fost condamnat definitiv în octombrie 2020 și a apucat să își ispășească o parte din pedeapsă, până în august 2022. A fost unul dintre primii inculpați condamnați care, imediat după decizia CCR din mai anul trecut, a introdus o cale extraordinară de atac. În decembrie 2022, Curtea de Apel București a decis că faptele comise în 2008 erau prescrise la momentul condamnării. Prin urmare, Olteanu a scăpat de pușcărie. Însă, în cazul lui, ANAF a apucat să îi confiște milionul de euro primit mită de la SOV.

4. Dosarul Hexi Pharma

Acest caz a sârnit valuri de revoltă și emoție publică în 2016 când s-a aflat că această companie ar fi vândut dezinfectanți diluați spitalelor. După izbucnirea scandalului, patronul firmei, Dan Condrea, a murit într-un accident rutier, despre care autoritățile au spus că a fost sinucidere.

Pe 3 martie 2023, directori Hexi Pharma, Flori Dinu și Mihai Leva, au scăpat de dosar, ca urmare a prescrierii faptelor, deși fuseseră condamnaţi în primă instanţă la pedepse cu închisoarea. În schimb, firma e obligată să plătească despăgubiri de câteva milioane de lei unor spitale cărora le-a vândut produse neconforme cu standardele.

5. Dosarul ANRP

Pe 5 decembrie 2022, Crinuța Dumitrean, fosta șefă a Autorității pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), Sergiu Diacomatu, membru al Comisiei ANRP și samsarii de drepturi litigioase, Gheorghe Stelian zis Stelu și Dorin Cocoş (fostul soț al Elenei Udrea), au scăpat de condamnările în primă instanță.

Inalta Curte a ajuns la concluzia că faptele de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave s-ar fi prescris pe 21 noiembrie 2022. În primă instanță, Dumitean și Diacomatu primiseră câte 7 ani și 6 luni de detenție efectivă, Stelu – 6 ani, iar Cocoș – 3 ani, o lună şi 10 zile cu executare.

Înalta Curte a menținut dispoziţia de confiscare specială de la Dorin Cocoş a sumei de 10 milioane de euro, iar Crinuţa Dumitrean, Sergiu Diacomatu şi Gheorghe Stelian trebuie să achite prejudiciul de peste 44 de milioane de euro.

6. Dosarul judecătoarei Burlan

În iulie 2020, judecătoarea Elena Burlan-Puşcaş, soția impresarului de fotbal Marcel Pușcaș, a fost condamnată de Curtea de Apel Bucureşti la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru luare de mită. A fost găsită vinovată că a luat mită de la interlopi prin intermediul unei ghicitoare. La momentul începerii anchetei, în 2018, judecătoarea a fost chiar arestată preventiv.

Pe 16 martie 2023, Înalta Curte a dispus încetarea procesului penal după ce a aplicat deciziile CCR privind prescripția și a constatat că faptele s-au prescris. Instanța a dispus confiscarea sumei de 10.000 euro, bani luaţi ca mită de judecătoarea Burlan. Rămâne întrebarea de ce a durat aproape 3 ani să fie judecat procesul în apel.

În condițiile în care a scăpat de dosar, judecătoarea condamnată în primă instanță și cu un stagiu de arest preventiv la activ ar putea fi reprimită în magistratură, va încasa salariile din urmă, din 2018 până în prezent, și va avea pensie specială.

În context, e de notat că judecătoarea Burlan este cea care, în 2005, i-a dat dreptate fostului președinte Traian Băsescu în procesul cu Mugur Ciuvică și l-a condamnat pe acesta din urmă să îi achite daune de 500 de milioane de lei vechi fostului presedinte pe motiv că l-ar fi calomniat atunci când, în 2004, a susținut că Băsescu a fost turnător al Securității. 18 ani mai târziu, justiția a dovedit că Ciuvică avea dreptate în 2004.

7. Dosarul Vanessei Youness

Tânăra este iubita lui Gelu Oltean, fostul șef al serviciului secret al MAI. Este considerată și o apropiată a fostului premier Emil Boc.

Pe 27 mai 2022, femeia a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu executare pentru că a primit 1 milion de euro de oamenii de afaceri Claudiu Florică şi Dinu Pescariu pentru a interveni la un demnitar al statului român în legătură cu atribuirea licenţelor Microsoft, pe vremea Guvernului Boc.

Pe 1 martie 2023, un complet al Curții de Apel București – alcătuit din însăși președinta CAB, Lia Savonea, și judecătoarea Sabina Adomniței (soția fostului ministru PNL Cristian Adomniței, judecat pentru corupție) – a aplicat deciziile CCR privind prescripția și a constatat încetarea procesului penal. Youness a scăpat de închisoare, dar a rămas cu decizia de confiscare a sumei de 1 milion de euro.

8. Dosarul patronului FCU Craiova, Adrian Mititelu

A fost primul deținut celebru eliberat din închisoare după deciziile CCR. Era condamnat la 3 ani de detenție pentru evaziune fiscală.

9. Dosarele lui Aristotel Căncescu

Fostul președinte al CJ Brașov a primit 7 ani şi 10 luni de detenţie pentru corupție, dar a formulat cale extraordinară de atac în baza deciziilor CCR privind prescripţia.

Curtea de Apel Braşov a dispus punerea în libertate a lui Căncescu, dar a sesizat CJUE și a suspendat judecarea contestaţiei în anulare până se pronunță Curtea de la Luxembourg.

10. Dosarul Ioanei Băsescu

Ultimul în topul G4media.ro (întrucât Înalta Curte nu a luat încă o decizie în acest caz), dar poate cel mai important dacă ținem cont de speculațiile din sistemul judiciar potrivit cărora decizia CCR privind prescripția a fost cu dedicație, în primul rând, pentru Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte al României.

Ioana Băsescu are o condamnare în primă instanță de 5 ani de detenție cu executare în dosarul finanțării campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009.

La ultimul termen al procesului în fază de apel de la Înalta Curte, Ioana Băsescu a solicitat continuarea procesului penal fără să țină cont de deciziile CCR privind prescripția, însă avocații celorlați inculpați, printre care Elena Udrea, au cerut încetarea procesului penal. Dacă instanța supremă acceptă solicitările de încetare a procesului penal, ele se vor aplica însă și Ioanei Băsescu.

Ce se întâmplă cu prejudiciile

Chiar dacă instanțele au aplicat deciziile CCR privind prescripția și au dispus încetarea proceselor penale, au menținut totuși dispozițiile de confiscare și recuperare a prejudiciilor.

Pe 8 martie 2023 însă, în procesul Ioanei Băsescu și al Elenei Udrea privind finanțarea campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009, Înalta Curte a dispus sesizarea CCR, la solicitarea Silviei Uscov, avocata fosului ministru.

Avocata a cerut CCR să clarifice dacă poate fi dispusă o măsură de condamnare în civil și dacă poate fi aplicată măsura confiscării și recuperării prejudiciului în condițiile în care instanța dispune încetarea procesului penal, așadar în lipsa unei hotărâri de condamnare pe latura penală.

Care sunt soluțiile

Ironic, dar soluția pentru ca dosarele să nu se mai prescrie așa repede ar putea veni de la cazul unui condamnat definitiv pentru corupție: fostul președinte al CJ Brașov, Aristotel Căncescu.

Curtea de Apel Brașov a sesizat în două dosare ale acestuia Curtea de Justiție a UE şi întreabă dacă poate să nu aplice deciziile CCR privind prescripţia în dosarele de corupţie. Prima sesizare a fost anulată de Înalta Curte, dar CJUE nu s-a desesizat încă. Și, oricum, există a doua sesizare, iar instanțele ordinare din Românie pot sesiza CJUE cu aceeași întrebare și în alte dosare de corupție.

Notă: De remarcat aici atitudinea suveranistă a Înaltei Curți, care refuză sistematic să sesizeze CJUE și chiar a anulat prima sesizare Curții de la Luxemburg, făcută de CA Brașov.

Această atitudine vine chiar și din partea unor judecătoare considerate de bună credință precum Lavinia Lefterache, Lucia Tatiana Rog și Ioana Bogdan. În februarie, cele 3 judecătoare nu au sesizat CJUE, au aplicat deciziile CCR privind prescripția și au anulat condamnarea de 4 ani de închisoare primită de omul de afaceri ieșean, Ioan Zapodeanu, pentru abuz în serviciu și spălare de bani.

Spre desosebire, în cazul Gala Bute, Înalta Curte a întrebat CJUE dacă să aplice deciziile CCR privind așa zisa nelegalitate a compunerii completurilor.

În decembrie 2021, CJUE a spus răspicat că interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european, mai cu seamă în dosare de fraudă cu fonduri europene sau corupție.

Înalta Curte a aplicat decizia CJUE în dosarul Gala Bute și nu a ținut cont de deciziile CCR privind nelegala compunere a completurilor de 5 și de 3 judecători. Dacă ar fi aplicat deciziile CCR, ÎCCJ ar fi trebuit să trimită spre rejudecare de la zero procesul Gala Bute în care Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de detenție cu executare. Înalta Curte a aplicat însă decizia CJUE și a ignorat decizia CCR fiind vorba de un caz cu fonduri europene.

Notă: Din noile legi ale Justiţiei, promulgate în noiembrie anul trecut de şeful statului, a fost eliminată sancţiunea disciplinară pentru neaplicarea deciziilor CCR, ÎCCJ, dar şi CJUE. Cu toate acestea, majoritatea instanţelor, inclusiv cele de la Înalta Curte, se raportează la decizia de îndrumare a ÎCCJ din 25 octombrie 2022 şi aplică deciziile CCR privind prescripţia.

Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a explicat însă că sancţiunea disciplinară pentru nerespectarea deciziilor CCR a fost eliminată din legislaţie întrucât era redundantă. Alte prevederi legale spun însă că magistrații trebuie să respecte legea, iar deciziile CCR au putere de lege.

Alte soluții

Pe lângă o posibilă soluție din partea CJUE – care ar putea decide dacă insțanțele din România pot ține cont sau nu de deciziile CCR, dar care ar putea veni prea târziu – alte soluții pentru ca dosarele să nu se mai prescrie ar putea veni din partea conducerilor instanțelor astfel încât procesele să fie judecate mai repede.

Notă: Au fost nevoie de aproape 3 ani ca Înalta Curte să judece apelul în cazul judecătoarei Burlan. Între timp a venit decizia CCR privind prescripția, iar dosarul a fost considerat prescris. Consecințele: o judecătoare condamnată în primă instanță și cu un stagiu de arest preventiv ar putea reveni în sala de judecată, dar nu în boza acuzațiilor, ci la prezidiu.

De asemenea, în cazul ANRP cu Crinuța Dumitrean și Gheorghe Stelian zis Stelu, Înalta Curte a constatat pe 5 decembrie 2022 că fapta de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave s-ar fi prescris pe 21 noiembrie 2022, potrivit motivării Înaltei Curți consultate de G4media.ro.

Evident, se poate pune întrebarea de ce Înalta Curte nu s-a grăbit cu 2 săptămâni astfel încât faptele să nu fie prescrise, chiar și după aplicarea deciziilor CCR. Spre exemplu în cazul Tender, Curtea de Apel București s-a grabit cu procesul ca să se încadreze în termenul limită și l-a condamnat pe omul de afaceri pe 8 iunie 2015, cu o zi înainte ca faptele să se prescrie.

Fosta judecătoare CSM Andrea Chiș a explicat pe Facebook cauzele duratei foarte mari a proceselor. Pe lângă legislație, șefii de instanțe nu iau măsuri pentru a reduce durata proceselor.

”Responsabilitatea pentru prescrierea dosarelor penale se împarte între legislativ și sistemul judiciar. Din păcate, se prescriu dosarele de corupție de o mare complexitate.

Noua lege de organizare judiciară și Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești permit (chiar sugerează) reducerea numărului judecătorilor specializați în cauze de corupție, ceea ce duce la o și mai mare încărcare a celor specializați.

Președintele instanței e cel care dispune, cu avizul colegiului numit (în majoritate) tot la propunerea lui, cine va face parte dintr-un astfel de complet și cine nu. Judecătorii penaliști sunt puțini și devin tot mai puțini, neexistând dorința de promovare la instanțele superioare, care soluționează dosare cu grad mare de dificultate. Aceasta cu atât mai mult cu cât unii dintre cei care se străduiesc să soluționeze pe fond aceste dosare sunt sancționați disciplinar pentru că amână pronunțarea de prea mult ori, fiind imposibil să motiveze în termen rezonabil mai multe dosare scoase în pronunțare în care doar rechizitoriul reprezintă mai multe dosare (adică sute de pagini).

Legislația procesual penală permite și chiar determină amânarea dosarelor cu mai mulți inculpați, datorită neîndeplinirii procedurii de citare, când ar fi atât de simplu să se introducă obligația indicării unui număr de telefon sau/și a unei adrese de email în vederea citării, așa cum permite tehnologia secolului XX.

Secția pentru judecători a CSM din care am făcut și eu parte, a dispus detașarea unor judecători penaliști pe al căror rol erau spre soluționare dosare de corupție în stadiu avansat și aflate în prag de prescripție, contribuind, astfel, o dată în plus, la acest fenomen.

Transferul sau promovarea unor judecători, fără a se lua măsurile corespunzătoare, legislative și administrative, contribuie, de asemenea, la adâncirea fenomenului”, a explicat fosta judecătoare CSM Andrea Chiș.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.