Doi candidaţi de dreapta au intrat în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Bolivia

Doi candidaţi de dreapta se vor confrunta în turul doi al alegerilor prezidenţiale din Bolivia, conform unei numărători rapide a autorităţilor electorale, marcând sfârşitul a două decenii de guverne de stânga într-o ţară aflată într-o gravă criză economică, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Spre surprinderea generală, senatorul de centru-dreapta Rodrigo Paz, fiul fostului preşedinte Jaime Paz Zamora (1998-1993), s-a plasat pe primul loc, cu 32,1% din voturi, conform rezultatelor comunicate de Tribunalul Suprem Electoral (TSE).

Fostul preşedinte de dreapta Jorge ‘Tuto’ Quiroga (2001-2002) îl urmează îndeaproape, cu 26,8%, conform aceleaşi estimări.

Milionarul Samuel Doria Medina, favorit în toate sondajele până acum o săptămână, a terminat, în schimb, pe locul al treilea, cu 19,8% din voturi.

Scrutinul s-a desfăşurat într-un context de gravă criză economică marcată de o penurie cronică de dolari şi carburant, în timp ce inflaţia anuală se apropie de 25%, un nivel fără precedent din ultimii 17 ani.

Considerat responsabil pentru eşec, preşedintele în funcţie, Luis Arce, în trecut susţinut de fostul preşedinte Evo Morales (2006-2019), dar acum aflat în conflict cu acesta, a renunţat la un al doilea mandat.

Andronico Rodriguez, preşedintele Senatului, provenind şi el din rândul stângii, şi Eduardo del Castillo, candidatul din partea Mişcării pentru Socialism (MAS), la putere din 2006, nu au reuşit să convingă.

„Vreau o schimbare. Cred că stânga ne-a făcut mult rău”, a spus Miriam Escobar, o pensionară în vârstă de 60 de ani. „Nu există locuri de muncă, nu există benzină, nu există motorină, totul este foarte scump”, a deplâns ea, spunând că a votat pentru la La Paz.

Candidaţii de dreapta au promis să renunţe la modelul statalist instituit de Evo Morales. Sub preşedinţia sa, sărăcia a scăzut, iar PIB-ul s-a triplat, dar căderea veniturilor din gaz din 2017 a aruncat ţara în criză.

„Este sfârşitul unui ciclu”, a declarat Jorge ‘Tuto’ Quiroga, după ce a votat în La Paz. Acest inginer, care a asigurat un interimat la conducerea ţării timp de un an (2001-2002), promite „o schimbare radicală” în caz că va câştiga.

Agustin Quispe, un miner de 51 de ani, l-a calificat totuşi pe ‘Tuto’ Quiroga drept ‘dinozaur’ şi şi-a exprimat sprijinul pentru Rodrigo Paz, care şi-a axat campania pe lupta împotriva corupţiei şi reducerea impozitelor.

„Bolivia are nevoie de stabilitate, de guvernabilitate şi de un model economic orientat către popor mai degrabă decât către stat”, a declarat Rodrigo Paz după ce a votat în Tarija, în sudul ţării.

Cei doi câştigători se vor confrunta într-un al doilea tur de scrutin pe 19 octombrie, provocând stângii cea mai severă înfrângere de la venirea la putere a lui Evo Morales.

Fostul şef de stat în vârstă de 65 de ani spera să candideze pentru un al patrulea mandat prezidenţial, dar justiţia, limitându-l la două, l-a exclus din cursă. Vizat de un mandat de arestare într-un caz de trafic de minori pe care îl contestă, fostul sindicalist al cultivatorilor de coca trăieşte retras în fieful său din centrul ţării.

Venind la vot încălţat cu sandale, Evo Morales a denunţat un scrutin „fără legitimitate”, afirmând că votul nul, pe care l-a încurajat pe parcursul campaniei, va triumfa, în timp ce susţinătorii săi formau un cordon în jurul său, conform AFP. Nicio prezenţă poliţienească nu era vizibilă în jur.

În ciuda demiterii sale, primul şef de stat bolivian de origine indigenă îşi păstrează susţinerea puternică în anumite bastioane rurale şi indigene. Dar conflictul său cu Arce a fracturat MAS, iar chiar şi cei care au beneficiat mult timp de politicile sociale şi-au exprimat dezamăgirea.

Pentru Daniel Valverde, politolog la Universitatea Gabriel Rene Moreno, „cel mai rău inamic al stângii a fost stânga însăşi”. „Corupţia, gestionarea defectuoasă, lipsa deciziilor şi improvizaţia au sfârşit prin a obosi populaţia”, a afirmat el.