G4Media.ro

DNA: Sorin Mândruțescu a pretins și primit mita de 869.413 euro în…

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

31 comentarii

  1. Nici nu s-au grabit. Si de-atunci n-a mai cerut un leu mita? A facut el altceva, pacat ca tocmai asta n-o sa aflam. Cardul de sanatate, poate?

    • Nu stim de cand se fac cercetari. De unde ai vrea sa se stie daca de atunci a mai cerut sau nu mita? Ai idee cum functioneaza chestiile astea? Vin unii si depun plangere la DNA ca in perioada X-Y le-a fost ceruta spaga (iar ei au dat – si asta fiind o infractiunie), apoi cazul incepe sa fie cercetat. Obtinerea de probe/dovezi pentru situatii care s-au intamplat in urma cu X ani e de cele mai multe ori imposibila.
      Cand afirma in comunicatul de presa „…mita in 8 situatii” – asta inseamna ca pentru acele 8 situatii au reusit sa obtina dovezi suficient de bune incat pe baza lor sa demareze actiunea penaa.

    • Daca mai stateau pe ganduri se prescriau „faptele”.

      Ce dovezi au ? Denunturi ?

      De ce nu au facut un flagran ?

      Ipoteza mea ca nu a vrut sa (mai) plateasca taxa de protectie (marita) o sustin in continuare.

      Ipoteza 2

      Mandrutescu era „prins” de urechi de mult, dar pt ca platea taxa, era lasat liber, acum s a decis infundarea lui

      E vorba oare de razboiul sua & uk vs germanika / austrika / russika ?!

    • pai X-link, o sa afli dovezile la proces. nu o sa ti le zica tie nimeni. iar DUPA proces le poate afla oricine, poate citi dosarul. evident, tu nu il vei citi, tu stii deja. TOTUL 😀

  2. Nici IT-iștii nu mai sunt ce au fost….pe lângă că au toate scutirile, mai și sunt șpăgari…

    • Prin „IT-isti” tu te referi la toti angajatii din Romania din domeniul IT? Sau cum, care e logica ta?
      Daca unul pus in frunte e corupt, rezulta ca toti sunt corupti? Pari un om foarte inteligent.
      Nu uita ca si Sebastian Ghita e „IT-ist”, deci gandim si noi un pic?

  3. invatati sa scrieti, articolul e scris cu picioarele.
    a trebuit sa citesc comunicatul DNA pt a intelege ceva.
    hal de jurnalisti.

    • Exact! Si eu la fel! Am citit textul din articol si nu se intelege deloc cine si cui a dat bani, sau ce ar fi pretins… „le-a cerut acestora sa puna la dispozitia acestora” – la dispozitia CUI?

  4. Sper că și reprezentanții firmelor care au oferit mita să răspundă penal, la fel că șeful Oracle, iar contractele câștigate de aceștia să fie anulate și să suporte toate consecințele ce decurg de aici.

    • Bineinteles ca si cei care au dat mita vor fi pedepsiti, deoarece este tot o infractiune. Cel mai probabil vor primi o pedeapsa mai blanda daca colaboreaza, intotdeauna in astfel de anchete (in cazurile de coruptie, in cazurile de trafic de droguri si altele) interesul anchetatorilor este sa ajunga la cel din varful retelei.
      Din pacate, dupa cum bine stim, e posibil chiar si cine e in varful retelei sa ia ‘cu suspendare’, daca e la prima condamnare.

    • Asa ar trebui, dar pentru Românica ar fi SF sa se întâmple asa ceva!

  5. Imi aduc aminte ca l-am auzit la radio. Au prezentat un playlist facut de el. Numai muzica buna. Si mi s-a parut un tip foarte educat si destept. Totusi la final, banuiesc ca lacomia si setea de bani nu sunt influentate de educatie, cu toate ca ar trebui. El era un model pentru ceilalti si in special pentru tineri. Dar ce sa faci cand iti vinzi sufletul pentru un pumn de arginti? Daca se va dovedi adevarat, judecatorii nu ar trebui sa arate nici un fel de clementa. Pedeapsa maxima conform legii. Toti coruptii astia care distrug Romania ar trebui sa fie dati exemplu si in sensul celalalt. Daca vrem sa reparam si sa reconstruim trebuie aplicat principiul zero toleranta la coruptie.

    • Ce legatura are cu faptul ca e educat sau… ca avea deja tone de bani? Indiferent de nivelul de educatie si indiferent de cata de multi bani si putere are deja o persoana, de regula isi doreste si mai mult si pentru asta e dispus sa faca si lucruri ilegale, mai ales daca e ferm convins ca nu are cum sa se afle.

  6. Bun!
    Dar trebuie mers mai adanc:
    Cine a contribuit la „blocarea” caietelor de sarcini pe tehnologie Oracle? Sa fie oare implicata autoritatea respectiva, in colaborare cu diverse firme de consultanta, ff mici si ff cunoscute in piata?
    Dupa ce a fost blocat , evident ca trebuie sa e asigure ca orice concurenta nu poate fi decat mai scumpa!
    Bursucul asta e doar varful iceberg-ului.

  7. Unde sunt postacii de ieri care strigau sus si tare ca ce cauta DNA aici, ca se pune pe multinationale ca alea, alea? Ute de aia e DNA aici pentru ca spagile erau in legatura cu contrate din bani publici, contracte cu statul!

    • Ne documentam si noi inainte sa postam si sa ne facem de ras? Ieri situatia era ca DNA nu are competente de investigat fapte de coruptie strict dintre 2 entitati private – in acel caz, alte institutii sunt competente. Azi s-a aflat, surprinzator, ca de fapt e vorba de licitatii cu statul/bugetul de stat. Acest ‘mic amanunt’…

  8. Ma intreb daca au fost blocate conturile inainte de depunerea cautiunii sau dupa, haha, altfel isi plateste cautiunea cu spaga luata.

  9. Si din 2013 s-a oprit?

    • Nu stiu cine ai vrea sa iti ofere raspuns. Evident ca au avut sesizari despre un numar de spagi – au strans dovezi, un numar de 8 mite l-au putut dovedi. Dupa 2013 fie nu au avut sesizari, fie nu au reusit sa stranga dovezi (inca). E logic acum?

  10. Da, articolul e un pic alambicat. Ce am inteles eu:
    – directorul cerea spaga de la niste firme
    – firmele vindeau mai departe produsele directorului
    – firmele vindeau produsele numai la stat

    Si acum nelamuririle:
    De ce nu isi vindea Oracle produsele direct la stat?
    Spaga ceruta era inclusa in pretul ofertat catre stat, deci pretul era oarecum umflat?
    Firmele nu cumva ofereau si ele spaga mai departe catre agentiile de stat (ce contractau produsele)?

    …din cate stiu mita este pedepsita doar in cazu demnitarilor, nu in domeniul privat.

    • Pai Oracle (ca si alte companii de software) nu vinde direct produse, au parteneri care se ocupa de dezvoltare, integrarea tehnologiei (in cazul asta tehnologie Oracle) pe sistemele clientului – ‘integratori’. Multe dintre chestii sunt pe partea de licentiere.

  11. Interesant de aflat cine sunt firmele care au dat spaga. Si ele ar trebui “audiate” dar cum se vb de APIA sau CNAS … intelegem Siveco, TeamNet…HP?

    • Audiate? Dupa cate pare, firmele care au dat spaga au fost deja investigate (darea de mita e si ea infractiune), asa au si reusit sa dovedeasca cele 8 mite.

  12. Ce inseamna IT-ist dupa parerea unora? Dnul in cauza e finantist, absolvent de ASE. Mai zicea unul ca primea scutire de impozit. Nu primea, ca finante-banci nu e pe lista facultatilor asociate IT.
    Pentru cine zicea mai sus ca nu stiu cum se fac cercetarile, ca dureaza, ce stiu eu. Daca e normal sa dureze 10 ani (2009–2019) nu ma mai mir ca faptele se prescriu. Individul pare ca nici n-a asteptat sa se usuce bine cerneala pe decizia de numire (2008) ca s-a si apucat de manareli. Iar daca l-a dat Socol in gat, asta sigur nu s-a intamplat recent, ci pe timpul cat era ea cercetata.

    • Faptele nu se prescriu daca sunt efectuate demersuri juridice. Se prescriu doar cand nu se face nimic.
      Stim bine ca dupa mintea romanului, „toti sunt IT-isti”.
      In cazul acestui individ, evident ca beneficia si el de scutire pe impozit – pentru ca nu stii cum functioneaza, iti explic pe scurt: beneficiaza de scutire pe impozit toti angajatii firmelor care au anumite obiecte de activitate (de ex: realizarea, dezvoltarea de software) – asta inseamna ca si paznicul si femeia de serviciu angajate la firma respectiva beneficiaza de scutire pe impozit „de IT-ist”.

    • Ca sa beneficiezi de scutire, trebuie:
      1. sa ai licenta de studii superioare (am dubii ca paznicii si femeile de serviciu au asa ceva)
      2. sa figurezi in echipa care dezvolta produse software – sunt documente standard cu nume de oameni si descrierea pe scurt a rolului jucat in proiect pe care trebuie sa le arati in caz de inspectie

      In concluzie, e plauzibil ca Mandrutescu avea scutire dar paznicii, menajerele sau receptionerele de la Oracle sigur nu.

    • Era un exemplu de ilustrare. Evident ca atat cei de la curatenie cat si de la paza sunt de la servicii externalizate/alte firme, la toate companiile astea de IT. Ei nu angajeaza oricum fara studii superioare.
      Pct 2 fie nu este obligatoriu, fie ei includ intreaga lista de personal in ‘echipa de dezvoltare’. Am prieteni care lucreaza (inclusiv la Oracle, culmea culmilor) pe posturi complet straine de partea de dezvoltare – unul e strict pe partea de vanzare, altul e pe partea de asistenta clienti/customer support.

  13. Romania si romanii = mita. Este adanc intiparit in ADN-ul romanilor. Începand cu domnitorii care dadeau mita Înaltei Porti, pentru a îsi dobandi tronul, pana la ultimul sofer de taxi.
    Nimeni nu a reusit vreodata, sa opreasca mita in Romania. Acesta este poporul roman.
    In fine, cei care traiesc in Romania, pentru ca cei care traiesc in strainatate, realizeaza dupa ceva timp, ce idiotenie este sa dai si sa ceri mita, pentru un serviciu oferit/primit in mod normal.

    Mita/spaga/atentie/bacsis

  14. „Infracțiuni de corupție
    Art. 289 – Luarea de mită
    (1) Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori …”

    Mândruțescu, angajat la o firmă privată a luat bani de la alți angajați ale unor firme private!

    Care funcționar public?! Care mită?!

    Poate este cineva care pricepe mai bine ne explică sau procurorii DNA sunt incapabili?

    • Este explicat la https://htcp.eu/coruptia-in-mediul-privat/

      Practic, deși îi este lăsată o marjă de apreciere statului român, după ratificarea Convenției privind corupția penală, prin Legea nr. 27/2002, răspunsul la întrebarea de mai sus este acela că, alături de alte mijloace de prevenire și combatere a corpuției, apare ca necesară incriminarea unora dintre faptele de corupție.

      Potrivit art. 7 din Convenția penală asupra coruției[3]: „Fiecare parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracţiune, conform dreptului său intern, dacă s-a săvârşit cu intenţie, în cadrul unei activităţi comerciale, fapta de a promite sau de a da, direct ori indirect, orice folos necuvenit oricărei persoane care conduce sau lucrează pentru o entitate din sectorul privat, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, cu scopul ca aceasta să îndeplinească sau să se abţină să îndeplinească un act, cu încălcarea obligaţiilor sale”.

      Conform art. 8 din această convenție: „Fiecare parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracţiune, conform dreptului său intern, dacă s-a săvârşit cu intenţie, în cadrul unei activităţi comerciale, fapta oricărei persoane care conduce sau lucrează pentru o entitate din sectorul privat de a solicita sau de a primi, direct ori prin intermediul terţilor, un folos necuvenit sau de a accepta oferta ori promisiunea, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, cu scopul ca aceasta să îndeplinească sau să se abţină să îndeplinească un act, cu încălcarea obligaţiilor sale”.

      Fenomenul corupției în mediul privat are anumite particularități, dar tratarea acestuia trebuie să se facă, la fel ca în cazul corpuției din domeniul public, în mod echilibrat, respectiv atât prin instrumente de prevenire, cât și prin mijloace de combatere. Accentuarea numai a uneia dintre cele două laturi – fie a prevenirii, fie a combaterii – conduce foarte probabil la eșec.

      Facem precizarea că, în contextul acestui subiect, prin corupție privată vom înțelege orice fapte de corupție comise în condițiile art. 308 C. pen., adică faptele săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice, care nu este vizată de dispozițiile art. 175 alin. (1) C. pen.

  15. Cum se zice in presa americana: „allegations have not been proven in court”.
    A ajuns Irina Socol sa ii denunte pe corupti? Au ajuns Sebastian Ghita si panarama aia in chiloti din clanul romulan Cosma sa faca denunturi? Bleaaah!