
Fugarul Sebastian Ghiță mai scapă de un dosar / Cazul ”Taxă pentru contracte IT” a fost restituit la DNA / Decizia este definitivă / Fostul deputat era acuzat că a primit comisioane de aproape 6 milioane de euro
Curtea de Apel Ploiești a restituit la DNA dosarul ”Taxă pentru contracte IT” în care fostul deputat PSD și ex-secretar al Comisiei parlamentare pentru controlul SRI, fugarul Sebastian Ghiță, a fost trimis în judecată în octombrie 2022, potrivit portalului CA Ploiești. Decizia instanței este definitivă.
Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -
Curtea de Apel Ploiești a respins contestațiile DNA și ale inculpaților și a menținut deciziile Tribunalului Prahova din decembrie și iulie 2023 care a constatat neregularitatea dosarului DNA și a restituit cazul la procuror.
Judecătorul de Cameră Preliminară de la Tribunalul Prahova a ajuns la concluzia că dosarul a fost prost făcut. Aceasta după ce a exclus mai multe probe în baza unor decizii CCR.
”Dispune restituirea cauzei (…) la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secţia de Combatere a Corupţiei, constatând că rechizitoriul (…) emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secţia de Combatere a Corupţiei la data de 17.10.2022 este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată în totalitate de procuror în termenul prevăzut de (….) prin referatul (…) din data de 19.10.2023 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupțe – Secţia de Combatere a Corupţiei (…)
Constată că prin încheierea din data de 25.07.2023 pronunțată în dosarul (…) s-a dispus admiterea în parte a cererilor și excepțiilor invocate de inculpații Ghiță Sebastian Aurelian și Anonimizat 1 (Bogdan Padiu, fost coleg de liceu cu Ghiță – n.r.), prin avocați aleși, în procedura camerei preliminare, astfel:
– S-a constatat neregularitatea rechizitoriului (…) emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secţia de Combatere a Corupţiei la data de 17.10.2022 în ceea ce priveşte:
insuficienta descriere a elementelor materiale care s-ar circumscrie condițiilor de tipicitate ale infracțiunilor pentru care inculpații Ghiță Sebastian Aurelian și Anonimizat 1 au fost trimiși în judecată, inclusiv în ceea ce privește numărul actelor materiale, datele și locul comiterii presupuselor fapte;
insuficienta descriere a acțiunii de determinare circumscrisă infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (…) pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian;
insuficienta descriere a elementelor materiale circumscrise presupuselor complicități la infracțiunile de trafic de influenţă în formă continuată imputate inculpatului Anonimizat 1 (…)
S-a constatat nulitatea absolută parțială a ordonanței (…) din data de 30.05.2016 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești (…)
S-a dispus excluderea din materialul probator a înscrisurilor și informațiilor în format electronic, furnizate în baza ordonanței nr. (…) din data de 30.05.2016 de către unitățile bancare, care conțin tranzacții financiare, rulajele conturilor identificate și extrasele de cont (…)
S-a dispus excluderea din materialul probator a raportului de constatare din domeniul financiar-fiscal întocmit la data de 17.05.2019 (…)
S-a dispus excluderea din materialul probator a declarațiilor formulate de martora Socol Irina cu identitatea protejată Nanău Lucică la datele de 12.04.2016, 18.04.2016, 21.04.2016, 06.10.2016, 25.10.2016, 23.02.2017 ți 09.05.2019 (…)
În conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curții Constituționale, s-a dispus îndepărtarea de la dosarul cauzei a mijloacelor de probă precizate anterior, precum și eliminarea referirilor la aceste mijloace de probă și eliminarea redării conținutului acestor mijloace de probă din rechizitoriul (…) emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești la data de 17.10.2022, măsura urmând să fie adusă la îndeplinire de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie (…)
Dosarul (…) se restituie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției după rămânerea definitivă a prezentei încheieri (…) Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 13.12.2023”, este decizia Tribunalului Prahova rămasă definitivă prin hotărârea CA Ploiești în septembrie 2025″.
Context
Sebastian Ghiță era acuzat trafic de influență și instigare la fals, potrivit DNA. Alături de fostul deputat PSD au mai fost trimiși în judecată Cristian Anăstăsescu, fostul lui cumnat, și Bogdan Padiu, un fost coleg de liceu.
Dosarul a fost deschis în februarie 2017 de DNA Ploiești și a fost finalizat abia în octombrie 2022, după 5 ani, de procurorul Gheorghe Moța de la Secția I a DNA.
Potrivit procurorilor, fostul deputat PSD ar fi vămuit contractele IT acordate de stat. Patronii unor companii IT ar fi acceptat să îi dea o parte din bani lui Ghiţă, fie ca să câştige contracte, fie ca aceste contracte să se deruleze în bune condiţii. Procurorii susţin ca Ghiţă lua comisioane sub forma unor contracte fictive încheiate între firmele controlate de el și companiile IT care primeau contractele de la stat. Între 2010 şi 2014, Ghiţă ar fi primit comisioane de aproape 30 de milioane de lei.
Procurorii aveau la dosar mai multe declaraţii ale unor martori cu identitate protejată. În documentele procurorilor se arăta că Ghiţă le-ar fi promis patronilor de companii IT că „va interveni la primul ministru al României Ponta Victor Viorel, ministrul agriculturii Valeriu Tabără, miniştrii Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Zsolt Nagy şi Valerian Vreme, miniştrii sănătăţii Eugen Nicolaescu şi Nicolae Bănicioiu, directorul CNAS, Doru Bădescu, directorul general APIA, Doru Nechiti”.
Despre ce contracte IT e vorba
Contracte cu Transelectrica. Potrivit DNA, între 2007 – 2008, Sebastian Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii UTI Systems din grupul lui Tiberiu Urdăreanu peste 4,1 milioane de lei (aproape 900.000 de euro) ca să îi ajute să obţină 7 contracte cu Transelectrica în valoare de peste 14 milioane de euro. E vorba servicii de securitate IT pentru staţiile electrice din ţară. Ghiţă ar fi intervenit la finul lui, fostul secretar de stat din ministerul Economiei, Darius Meşca, şi la fostul director Transelectrica, Stelian Gal.
Contracte cu CNAS. Între 2013 – 2014, Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii UTI Grup al lui Tiberiu Urdăreanu aproape 6 milioane de lei (aproape 1,3 milioane de euro) ca să îi ajute să obţină un contract pentru implementarea unor servicii legate de „Dosarul Electronic de Sănătate” de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Contracte cu Siveco. Între 2007 – 2014, Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii Siveco România aproape 23 de milioane de lei, adică aproape 5 milioane de euro, ca să îi ajute să obţină contracte cu:
- CNAS pentru „Dosarul Electronic de Sănătate”
- Agenţia de cadastru pentru implementarea proiectului „registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale RENNS” în valoare de peste 13 milioane de lei
- Spitalul Judeţean de Urgenţe Ploieşti pentru ” dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de e-sănătate în beneficiul locuitorilor jud. Prahova” în valoare de peste 6,5 milioane de lei
- Consiliul Judeţean Tulcea pentru servicii de realizare şi implementare sistem integrat şi formare profesională pentru proiectul „implementarea la nivelul judeţului Tulcea a sistemelor integrate de e-tax, e-payment şi e-guvernare precum şi asigurării conexiunilor la broadband” în valoare de 5,8 milioane de lei.
- Consiliul Judeţean Braşov pentru livrarea de echipamente hardware, licenţe şi sisteme de operare, analiză, proiectare, testare şi implementare sistem informatic, configurarea şi implementarea bazelor de date, mentenanţa sistemului informatic implementat în valoare de 3,8 milioane de lei.
De asemenea, Ghiță ar fi taxat deblocarea unor plăţi pentru contracte deja existente cu Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit din Ministerul Agriculturii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din Ministerul Sănătăţii.
Contracte cu Ministerul Mediului. Între 2013 – 2014, Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii Romtelecom Bucureşti şi Romsys, compania IT a lui Horaţiu Berdilă, peste 22,5 milioane de lei, adică aproape 5 milioane de euro, ca să îi ajute să obţină un contract uriaş de aproape 167 de milioane de lei, adică peste 35 milioane de euro, cu Ministerul Mediului pentru realizarea proiectului ” Cadru Instituţional Modular de procesare a informaţiei vehiculate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu”.
Comisioanele, sub masca unor contracte fictive. Ghiţă ar fi primit comisioanele sub forma unor contracte fictive încheiate între companiile IT care au primit contractele de la stat şi firmele controlate de el, precum Asesoft şi Teamnet.
Potrivit procurorilor, schema era simplă: firmele lui Ghiţă pretindeau că prestează diferite servicii IT, culmea, unor companii IT. Procurorii ar avea numeroase mărturii ale angajaţilor de la Siveco, Romsys sau UTI care spun că, în realitate, firmele lui Ghiţă nu au prestat nimic şi serviciile IT le-au făcut singuri în cadrul companiilor.
Ghiță ar fi ştiut de acest dosar înainte să fugă din ţară în decembrie 2016, imediat ce a rămas fără imunitatea parlamentară.
O mărturie obţinută de procurorii de la DNA Ploiești arată că Sebastian Ghiţă ştia înainte să fugă în decembrie 2016 că urmează să i se facă acest dosar penal, al 5-lea. Un martor le-a declarat procurorilor:
„…în prezenţa mai multor persoane de încredere (Sebastian Ghiţă – n.r.) a afirmat că a luat la cunoştinţă despre faptul că la D.N.A. – S T Ploieşti există în lucru un dosar urmare a unor denunţuri formulate de Baba de la Siveco (Irina Socol – n.r.) şi de Berdilă de la Romsys…”)
Alte dosare ale lui Sebastian Ghiță
În acest moment, fostul deputat PSD este judecat într-un singur dosar aflat pe rolul Tribunalului Prahova. Sebastian Ghiţă este judecat alături de fostul primar PSD din Ploieşti, Iulian Bădescu, căruia i-ar fi dat mită o vilă ca să acorde o finanţare nerambursabilă de 1,5 milioane de lei către echipa de baschet Asesoft Ploieşti, controlată de fostul deputat.
Sebastian Ghiță mai avea 2 dosare, ”Ponta-Blair”, ”Hidro Prahova”, care au fost clasate. În dosarul cu procurorii şi poliţiştii din Prahova, Ghiță a fost achitat în primă instanță, DNA a făcut apel, iar fosta Secție specială a retras apelul.
La finalul anului 2016, când i-a expirat mandatul de parlamentar și, implicit, imunitatea parlamentară, Sebastian Ghiță a fugit din țară, direct de la o recepție a SRI, și s-a stabilit în Serbia. Autoritățile juridiciare din țara vecină au respins cererea părții române de extrădare a lui Ghiță.
În septembrie 2023, Curtea de Apel București a anulat și dosarul firmelor din imperiul lui Sebastian Ghiță, cu prejudiciu de 100 de milioane de lei, și a restituit cazul la DNA. Companiile IT Asesoft şi Teamnet Internaţional, fondate de Sebastian Ghiţă, fratele acestuia, Alex Ghiță, fostul cumnat Cristian Anastasescu, dar şi alţi interpuşi, erau trimise în judecată de DNA din octombre 2019 pentru o presupusă evaziune fiscală de 100 de milioane de lei.
Ghiță a susținut că a deconspirat șeful stației CIA din România. După ce a fugit din țară, Sebastian Ghiță a lansat o campanie de presă prin intermediul postului de televiziune controlat de el, RTV, pentru a se răzbuna pe șefii de atunci ai leadershipului din lawenforcement.
Ghiță a atacat-o și a formulat plângere penală împotriva fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi. De asemenea, în presă a apărut un clip video în care fostul director militar al SRI, generalul în rezervă Florian Coldea, putea fi zărit în vizită la casa de vacanță de la Cheia, Prahova, a lui Sebastian Ghiță.
Și în final, Ghiță a deconspirat ceea ce el susține că ar fi fost presupusul șef al stației CIA din România. ”Pe doamna Kovesi am cunoscut-o în sediile SRI. La K2, la K4 şi la T14. Acolo ne întîlneam de minimum două ori pe săptămană încă din anul 2010. Și a durat această serie de întîlniri pînă în anul 2014. Realitatea e că poate sute de astfel de întîlniri au existat în acești ani. La unele dintre întîlniri erau prezenţi doar generalul Florian Coldea, Laura Codruţa Kovesi şi un șef al stației CIA din România. Primul pe care l-am cunoscut în prezenţa doamnei Kovesi şi a domnului Coldea a fost domnul Karl Schwab, fostul şef al doamnei Kovesi. Iar al doilea este Eric Easley, poate actualul şef al doamnei Kovesi”, a declarat Ghiță într-o înregistrare difuzată de RTv, pe 28 decembrie 2016, imediat după fuga lui din țară.
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen BankCitește și...
Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.