Decizie fără precedent în Moldova: Comisia Electorală sfidează hotărârile Curții Supreme și deschide doar 150 de secții de votare în diaspora, în loc de 191

Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a votat, miercuri seară, constituirea a doar 150 secții de votare în diaspora. Decizia a venit în ciuda sentinței definitive de marți de a Curții Supreme de Justiție care obliga Comisia Electorală să respecte recomandarea și avizul Ministerului de Externe pentru deschiderea a 191 de secții de votare în diaspora.

• De ce este important. La fel ca și în cazul României, și cetățenii din Moldova care trăiesc în Occident votează în proporții covârșitoare în favoarea partidelor pro-europene și reformiste. Comisia Electorală Centrală dă, prin această decizie, un avantaj partidelor proruse la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie

Astfel, în loc de 191 cum obligă instanțele, CEC va trece peste această decizie și va deschide numai 150 de secții de votare peste hotare. CEC a argumentat că numărul de 150 de secții s-ar baza pe un deviz de cheltuieli pentru birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate adoptat de CEC la începutul campaniei.

Spre deosebire de alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, CEC a operat o serie de modificări. Atunci au fost deschide 139 de secții de vot și s-au format cozi imense la toate secțiile de votare din Europa. Zeci de mii de oameni nu au mai putut vota atunci din cauza pogramul restrâns de funcționare a secțiilor de votare sau lipsa buletinelor de vot din acestea.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Conform noilor reglementări, pentru aceste alegeri parlamentare programate pe 11 iulie au fost adăugate secții în: Germania (5 secții); Italia (o secție); Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord (4 secții); SUA (o secție). În același timp s-a renunțat la o secție de votare din Grecia și o secție de votare din România.

Deschiderea de mai puține secții de votare, în ciuda avizelor și hotărârilor judecătorești, dezavantajează partidele pro-europene, votate cu precădere în UE, în timp ce forțele proruse fac tot ce le stă în putere să oprească acest lucru din punct de vedere administrativ, acolo unde reprezentații lor în componența la vârf a CEC sunt majoritari.

Preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Republica Moldova, Vladislav Gribincea, a reacționat pe pagina sa de Facebook, spunând că decizia CEC de a deschide numai în diaspora 150 de secţii de votare ar fi „un indicator clar că CEC este sub călcâiul politicienilor”.

„CEC a decis că în diaspora vor fi 150 de secţii de vot. Soluţia nu se conciliază nicicum cu hotărârile judecătoreşti, care sugerau că trebuie să fie cel puţin 190. Decizia CEC este un indicator clar că CEC este sub călcâiul politicienilor. Sper ca această lecţie să fie învăţată şi următoarea guvernare să nu mai numească membri la CEC în funcţie de loialitate politică. Chiar dacă există întrebări serioase cu privire la legalitatea hotărârii CEC, nu cred că ultima mai poate fi anulată în justiţie şi deschise mai multe secţii – pur si simplu nu mai este timp – până la alegeri au rămas doar 18 zile. Pentru a deschide o secţie nouă de vot nu e chiar aşa de simplu. Chiar şi 18 zile e foarte puţin”, a precizat Gribincea.

El a ținut să precizeze că totuși numărul de buletine trimis în secții din Europa, precum și numărul secțiilor deschise în Europa, sunt mai mari în comparatație cu cele de la prezidențelele de anul trecut.

„Judecând pur matematic în funcţie de numărul secţiilor propuse, rezultă că în Germania, Marea Britanie şi Franţa vor fi trimise câte circa 50,000 de buletine, de două ori mai mult decât s-a votat în turul 2 la prezidenţiale. Peste 130,000 de buletine vor fi trimise doar în Italia, cu 50,000 de buletine mai mult decât s-a votat la prezidenţiale. Doar în aceste 4 ţări vor fi trimise mai multe buletine decât s-a votat în total în diasporă la prezidenţiale în turul 2. Nu spun că situaţia este roz, însă este mai bună ca la prezidenţiale. Întrebarea mea este dacă diaspora din cele 4 ţări din va ieşi la vot pentru a folosi cel puţin 75% din aceste buletine? Apropo, în turul 2 al prezidenţialelor în cele 4 ţări au votat 60% din alegătorii din diasporă. Dacă în diasporă vor fi exprimate mai mult de 220,000 de voturi, aceasta ar putea fi determinant pentru componenţa viitorului Guvern”, explică juristul. 

Foto: Cetățeni moldoveni stau la coadă la secțiile de votare din diaspora pentru a vota la alegerile prezidențiale din 2020. Sursa/Facebook