De ce noua catedrală ortodoxă a României constituie o provocare pentru Moscova – analiză The Times

Analiză a publicației britanice The Times, via Rador: La trei secole după ce Petru cel Mare a construit la Sankt Petersburg prima biserică a imperiului său, noua catedrală ortodoxă din București e cea mai mare din lume.

Pe o insulă de lângă coasta Golfului Finic se ridica din mlaștini în 1712 un simbol al puterii ruse.

Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg e primul reper arhitectonic construit în noua capitală a lui Petru cel Mare. Proiectată de un italian, ea întruchipa noul imperiu orientat spre Europa al țarului care construia inclusiv nave: ortodox în esență, occidental în aparență.

Vreme de aproape trei secole a fost cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume. Până acum. După 15 ani de construcție Catedrala Națională a României și-a deschis porțile duminica trecută.

Ridicată în centrul politic al Bucureștilor, între Ministerul Apărării și Palatul Parlamentului, cea mai înaltă dintre cupolele ei aurite se impune asupra orizontului orașului de la o înălțime de 127 de metri.

Analiștii spun că biserica reprezintă o afirmare a influenței externe a României și a patrimoniului ei în calitate de țară ortodoxă – într-un moment în care Rusia încearcă să-și impună influența spirituală în regiune.

Mii de pelerini, clerici de seamă și demnitari au călătorit la București pentru marea ceremonie a inaugurării. Biserica, care a costat peste 300 de milioane de euro — preponderent din buzunarul contribuabilului român —, poate acomoda 5.000 de enoriași în interior și peste 23.000 pe esplanada din față.

Interiorul ei se laudă cu cel mai mare iconostas din lume, cel mai mare clopot bisericesc în balans liber și cea mai mare colecție de mozaicuri bisericești, concepute astfel încât să pară aproape animate prin modificarea percepției privitorului în funcție de momentul zilei. Mai include în plus și săli de concert și buncăre anti-atomice.

Catedrala s-a bucurat de o popularitate uriașă mare în rândul populației. O hartă interactivă de pe site-ul Patriarhiei Române oferă date în timp real despre coada de la intrare — vineri, la aproape o săptămână de la deschidere, timpul de așteptare mai era încă de cinci ore.

Nici Kremlinul și nici Biserica Ortodoxă Rusă nu au comentat formal evenimentul, dar noua biserică a fost întâmpinată cu un oarecare cinism în Rusia, iar canale de Telegram pro-Kremlin au pus la îndoială legitimitatea României în calitate de țară ortodoxă.

Tass, agenție de presă de stat a Rusiei, a relatat că responsabili români, inclusiv premierul Ilie Bolojan, au fost huiduiți la ceremonia de deschidere și denunțați drept „hoți” de către unii din mulțime. Rusia e acuzată că s-a amestecat anul trecut în alegerile prezidențiale din România, inclusiv prin acțiuni online vizând susținerea candidatului euro sceptic de extrema dreaptă Călin Georgescu.

Însă Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse al Universității din București, a spus că noua catedrală e mai mult decât un simbol al mândriei țării de a fi una majoritar ortodoxă. Inaugurarea are și o semnificație geopolitică.

Biserica Ortodoxă Rusă e indiscutabil cea mai mare dintre cele 17 biserici ortodoxe autocefale, având peste 90 de milioane de enoriași pe glob. Biserica Ortodoxă Română are aproximativ 19 milioane [aproape 14 milioane, conform recensământului din 2021 – n.trad.] de enoriași.

De la invazia totală în Ucraina a Rusiei în 2022 Biserica Ortodoxă Rusă a jucat un rol tot mai important în propagarea ideologiei de război a Kremlinului. Sub conducerea spirituală a patriarhului Kirill, colaborator apropiat al lui Putin, ea a realizat sincretismul dintre ortodoxie și naționalism.

Kirill a calificat cârmuirea lui Putin drept „un miracol al lui Dumnezeu” și a justificat războiul din Ucraina drept o luptă împotriva „forțelor răului”.

Pe măsură ce tot mai mulți preoți și enoriași ai Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei, în special din Moldova, majoritar vorbitoare de română, s-au arătat dezamăgiți de apropierea Bisericii Ortodoxe Ruse de Kremlin, inaugurarea Catedralei Naționale a României e un gest simbolic menit a oferi o alternativă, a afirmat Plesca.

„Este o competiție de influență externă”, a spus el. „Există din ce în ce mai multe țări care nu sunt de acord cu biserica rusă și cu politica rusă promovată în aceste biserici. Aceasta va fi cea mai mare și mai înaltă biserică ortodoxă din lume și cred că reprezintă un simbol foarte vizibil al influenței culturale și spirituale a României în Europa de Est.”

În primul rând al ceremoniei de inaugurare de duminică s-a aflat Maia Sandu, președinta Moldovei. În Moldova, țară profund religioasă, bisericile ortodoxe rusă și română sunt în competiție. Până la 86% din moldoveni aparțin de Biserica Ortodoxă din Moldova, care se află sub Patriarhia Moscovei, însă Mitropolia Basarabiei, subordonată Bisericii Ortodoxe Române și susținătoare a aderării Moldovei la Uniunea Europeană, câștigă tot mai mult sprijin.

„După invadarea totală a Ucrainei, putem vedea cum biserica rusă își pierde influența în Moldova”, a spus Pleșca. „Majoritatea bisericilor din Moldova îi sunt subordonate Rusiei. Dar am văzut încă de la izbucnirea războiului că oamenii s-au îndepărtat cu adevărat de biserica rusă, mulți clerici au ales să-și mute biserica de sub jurisdicția rusă sub cea română din cauza temelor promovate de aceștia.”

Luna trecută guvernul moldovean și UE denunțau o campanie de dezinformare rusească înaintea alegerilor parlamentare din Moldova.

Rusia a plătit în septembrie 2024 pentru un periplu al unor preoți ortodocși din Moldova pe la repere importante ale Bisericii Ortodoxe Ruse, cu toate cheltuielile plătite, oferindu-le și carduri de debit încărcate cu câte aproximativ 1.200 de dolari, potrivit unei investigații Reuters. La schimb, preoților li s-a cerut să influențeze alegerile din Moldova prin canale de Telegram, unde și-au avertizat enoriașii împotriva integrării cu UE, a spus Pleșca.

„Pe tot parcursul perioadei electorale am văzut cum biserica moldovenească rusă a fost percepută ca având legături strânse cu partide filoruse, dar și cu rețele oligarhice”, a spus Pleșca.

În ciuda schimbărilor de dinamică a puterii și a tensiunilor crescânde dintre Bisericile Ortodoxe Română și Rusă, Lucian Leuștean, expert în creștinism ortodox și relații internaționale la Universitatea Aston, consideră că deschiderea Catedralei Naționale ține mai puțin de rivalitatea cu Moscova și mai mult de afirmarea identității naționale românești.

„Nu e vorba de a provoca Moscova, ci mai degrabă de a afirma: uit ce am reușit să facem. Adică și locul ales e foarte interesant. Aproape de Ministerul Apărării și totodată în imediata apropiere a Casei Poporului, parlamentul. Așadar avem un triunghi”, a afirmat Leuștean.

„Parlamentul, ca și în multe alte țări, nu se bucură de prea multă încredere, însă biserica și armata sunt cele mai de încredere instituții din țară. Cred că locul ei și faptul că acum e mai mare, mai înaltă decât parlamentul, cred că acesta a fost mesajul — că parlamentul, Casa Poporului, cum i se spunea în vremea comunismului, reprezenta viitorul țării.”

„Dar acum, fiind mai înaltă, e un simbol că religiozitatea e deasupra comunismului, mai presus de ce a fost în trecut.”

Articol de Jennifer Kennedy / Traducere Rador: Andrei Suba