Nouă catedrală ortodoxă din România, un simbol puternic și controversat – analiză Balkan Insight

Analiză a publicației regionale Balkan Insight, via Rador: Constructorii Catedralei Neamului din București subliniază că, prin cei 127 de metri ai săi, clădirea este cea mai înaltă Catedrală Ortodoxă din lume.

Totuși, pentru cei mai mulți dintre credincioși, importanța ei îi depășește mărimea – ei consideră catedrala drept un puternic simbol al renașterii naționale și spirituale într-o țară în care Biserica Ortodoxă rămâne una dintre cele mai credibile instituții, iar religia dăinuie mai degrabă ca o practică obișnuită, și mai puțin ca o credință abstractă.

Catedrala Neamului va fi sfințită pe data de 26 octombrie în cursul unei ceremonii la care vor participa principalii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, precum și clerici importanți din lumea ortodoxă, precum Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I. Așteptat să atragă mii de credincioși, evenimentul coincide totodată cu împlinirea a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române.

Dominând orizontul orașului, catedrala a fost deopotrivă un simbol al mândriei naționale, dar și obiectul unor controverse de ordin politic și financiar. Pentru credincioșii ortodocși, ea reprezintă “renașterea spirituală a României de azi”; totuși, pentru pentru mulți alții, ea este un monument al grandorii și al puterii Bisericii ca instituție.

Antropologul italian Giuseppe Tateo, care a urmărit ridicarea catedralei în studiul său legat de România contemporană, publicat în engleză, în anul 2020, cu titlul ‘Sub semnul crucii’ (‘Under the Sign of the Cross’), consideră că ambele perspective sunt îndreptățite și reflectă o realitate complexă.

“O catedrală nu este doar o reprezentare simbolică a credinței”, a declarat pentru BIRN Giuseppe Tateo, în vârstă de 36 de ani, de la Universitatea Roma Tre. “Ea este totodată o construcție cu un stil architectural bine definit, care ar trebui să reprezinte orașul. Cei mai mulți dintre arhitecții cu care am discutat cred că proiectul nu are o valoare estetică… din cauză că el nu demonstrează nici creativitate și nici inovație. Constructorii nu au făcut decât să urmeze îndrumările Patriarhiei or, ea a declarat că această catedrală servește drept simbol al mândriei și prestigiului național“.

O altă condiție-cheie a Patriarhiei a fost cea legată de durabilitatea clădirii. “Patriarhul Daniel a cerut ca structura să fie garantată 1000 de ani (…) considerând-o un mijloc care să reprezinte ideea Creștinătății Ortodoxe Române de-a lungul secolelor”, a subliniat Tateo în interviu. “Totuși, constructorii au spus că nu pot oferi garanții decât pentru 500 de ani”.

Milioane cheltuite din fonduri publice

Una dinte controversele stârnite în jurul catedralei este locul ales, în centru, într-o regiune deluroasă dominată de arhitectura din perioada comunistă. “Într-un fel, este o ironie faptul că această Catedrală Națională se află alături de fosta Casă a Poporului – în prezent, parlamentul – ridicată de dictatorul Nicolae Ceaușescu drept simbol al triumfului etern al comunismului în România”, subliniază Tateo.

Totuși, cel mai aprins aspect al dezbaterilor legate de construcția Catedralei Neamului a fost cel legat de finanțarea sa.

Ideea construirii unei asemenea catedrale a apărut pentru prima oară în 1878, la puțin timp după ce România și-a câștigat independența, proiectul înscriindu-se într-un efort mai amplu, legat de creionarea identității acelei tinere națiuni.

Deși tentative legate de începerea construcției au existat și în perioada interbelică, niciuna nu a fost încununată de succes, iar sub regimul comunist (1947 – 1989), proiectul a fost abandonat. Ideea a reapărut la suprafață cu o vigoare reînnoită la începutul anilor 2000.

În 2006, Parlamentul României a alocat Patriarhiei un teren de 110.000 metri pătrați și, în cele din urmă, lucrările de ridicare a catedralei au început. În 2018, a fost sfințit altarul, evenimentul coincizând și cu centenarul statului român modern, iar, un an mai târziu, deşi clădirea era încă neterminată, ea a fost vizitată de Papa Francisc – un moment de mare semnificație simbolică pentru comunitatea creștină din România.

Până acum, costul proiectului – încă în curs de realizare, având în vedere că multe secțiuni sunt încă în construcție, printre acestea numărându-se și o zonă subterană care va găzdui un Muzeu al Creștinătății și diverse activități culturale – este estimat la circa 270 de milioane de euro.

“Numai 10% din sumă a venit din partea Bisericii Ortodoxe Române, prin fonduri proprii și prin donații ale credincioșilor”, afirmă Tateo. “Restul a fost finanțat cu bani publici, din partea autorităților naționale și locale”.

Sprijinul substanțial, venit prin finanțare din partea statului, a făcut obiectul multor critici, în special din partea românilor mai tineri, care se întreabă de ce asemenea vaste fonduri publice ar trebui dedicate unui monument religios într-o țară care încă se mai confruntă cu școli, spitale și o infrastructură slab finanțate.

În opinia lui Tateo, după căderea regimului comunist din România, Biserica Ortodoxă Română a pornit un proces ambițios legat de o reneștere la nivel organizatoric, mai exact, o reînnoire a Bisericii ca instituție. Acest lucru s-a reflectat nu doar în reclamarea proprietăților confiscate sub communism, ci și printr-un val întreg de biserici noi, în special în comunitățile neoevanghelice.

Tateo subliniază că “Biserica Ortodoxă Română se remarcă prin faptul că a ridicat numeroase construcții. În ultimele trei decenii, s-au construit nu mai puțin de 34 de catedrale ortodoxe, or… desigur, asemenea monumente au reclamat niște resurse substanțiale, majoritatea provenite din bani publici”.

Scepticism legat de o ”renaștere religioasă“

Tateo se arată sceptic în privința pretențiilor Bisericii Ortodoxe legate de o reală renaștere religioasă în România după căderea comunismului, renaștere simbolizată, printre altele, de ridicarea Catedralei Neamului.

“Mi-e greu să cred că asemenea impunătoare și costisitoare catedrale pot fi văzute drept o renaștere spirituală, din cauză că religia ortodoxă s-a păstrat în spații private și pe vremea comunismului”, afirmă el. Mai degrabă, asta reflectă o convingere a Bisericii Ortodoxe¸ precum și modul în care ea își folosesște resursele materiale la care are acces.

Întrebat dacă, în opinia sa, Catedrala Neamului va fi recepționată și va fi integrată în societatea românească, Tateo o spus că se așteaptă ca disensiunile să rămână. “Cu siguranță că vor exista români care să se bucure într-o clădire care omagiază identitatea românească în lumea ortodoxiei… și care vor admira, de exemplu, bogata iconografie în mozaic”, a spus el. În același timp, biserica este văzută deseori drept o șansă de comunicare socială în sânul unei populații tot mai îmbătrânite. Cum România continuă să îmbătrânească, ortodoxia rămâne o problemă crucială în viața multor oameni.

În același timp, societatea românească se schimbă rapid, devenind însă tot mai atee.

“În ultimul deceniu, numărul oficial al creștinilor ortodocși a scăzut cu circa 2 milioane. În parte, fenomenul se datorează emigrației, dar se datorează și faptului că tinerii nu se mai identifică drept credincioși sau legați de ortodoxie”.

Articol de Marian Chiriac / Traducerea: Alexandru Danga