Bolojan, interviu la Antena 3: „Pot negocia, dar niciodată nu voi fi de acord cu lucrurile care sunt elementare și de bun simț. Nu poți să ții cont de opinia ca pensia să fie cât salariul. Asta nu pot să accept”/ „Nu voi fi de acord să fac înțelegeri pe sprânceană pentru privilegii”

Premierul Ilie Bolojan a acordat, joi seara, un interviu de aproape două ore, postului Antena 3 CNN. G4Media a transmis LIVE TEXT principalele declarații ale premierului.

Ilie Bolojan:

Nu pot explica în 2-3 cuvinte, dar cred că din reacțiile pe care le-ați văzut pe perioada discuțiilor premergătoare angajarii răspunderii, v-ați dat seama că acest proiect nu mimează corecțiile, ci este unul de fond, pentru că altfel nu ai aceste reacții. Tot ce am făcut a fost de bună credință și am căutat să respectăm toate cutumele anterioare.

În ce privește aspectul de formă, pentru care din ce înțeleg din preasă 5 din 9 judecători au considerat că Guvernul nu a respectat procedura prealabilă – să ceri un aviz consultativ de la CSM.

În practica de până acum niciodată CCR nu a avut o decizie în care să impună un anumit termen.

Am comunicat inclusiv cu CSM, cu ICCJ, cu Parchetul General și cu mult mai multe zile înainte am trimis un tabel comparativ cu textul de lege actual și cum arată noul text. Ni s-a dat un răspuns că nu se propunță până nu văd proiectul. ICCJ și PG ne-au răspuns că nu sunt de acord. Am declanșat procedura standard și la distanță de 2 zile am solicitat avizul CSM. O perioadă de 9-10 zile, până la angajarea răspunderii, nu am avut nicun răspuns.

În acea perioadă CSM a avut o ședință, a convocat adunările genrale, a dat comunicate publice. Adunările publice s-au poziționat împotriva proiectului.

Până acum CCR nu a dat termene și am așteptat 10 zile un aviz consultativ. O singură dată s-a dat decizie pentru că în aceeași zi în care s-a adoptat proiectul s-a scolicitat avizul.

CCR a fixat acum termen pe care îl vom respecta, dar cel puțin 4 judecători au considerat că Guvernul a așteptat un timp rezonabil care nu are niciun efect asupra constituționalității fondului.

Avem o criză de încredere în lumea politică, dar și în justiție, pentru că percpeția este că unii sunt privilegiați în dauna majorității.

În toată Europa magistrații ies la vârsta standard de pensionare, unii peste 65 de ani. E o aberație ca la noi să iasă la 48-50 ani. La această vârstă ajungi la maturitatea profesională în orice meserie și este nesustenabil financiar. Gândiți-vă că 25 de ani, mai mult decât lucrează, primește pensie.

În toată Europa nicio pensie în sistemul judecătoresc nu depășește max 70% din ultimii 4-5 ani. O pensie contributivă pe care un cetățean o încasează înseamnă 55-58% din media ultimilor ani.

Aceste standarde europene au fost o bornă pentru mine, pentru că eu nu vreau să-mi bat joc de cetățeni spunând lucruri și acționând diferit.

Imediat după motivarea CCR trebuie adoptat rapid proiectul.

Noi nu putem colecta mai mulți bani decât banii pe care îi produc oamenii din țară, dar noi suntem penultima țară din Europa ca oameni activi în economie. Italia pe ultimul loc.

Oricine va fi în guvernare, dacă nu însănătoșește economia, nu are cum să rezolve problemele țării. Un obiectiv este să avem mai mulți oameni în economie, inclusiv să eliminăm pensionările anticipate.

Ce s-a întâmplat în această zonă a fost strigător la cer, cu peste 20000 de procese în care s-au câștigat drepturi salariale de peste 2 mld euro, valoarea drumului expres Arad-Oradea.

E nevoie de o lege de salarizare care să stabilizeze lucrurile în această zonă.

Acest proiect era un cap de pod. Dacă nu corectăm asta, nu ai legitimitate să te duci în alte zone. MAI și aici pensionările sunt în jur de 50 de ani. Dar aici avem oameni în pază. Una e să fii în brigada de intervenție și risști să ți se spargă capul și alta e să stai în pază, unde poți să stai până la 65 de ani. Ce guvern dacă nu corectează această zonă, va putea să corecteze sistemele mai mari și tot ce se setează aici de la vârsta de pensionare, la cuantumul pensiei. Cum să explici la MAI mie mi s-a aplicat dar nu-i văd pe cei care sunt în situația mult mai bună? Acolo nu s-au umflat salariile.

E vorba de o minimă justiție socială.

Nu ține de un premier, ci interesează societatea românească.

Eu negociez orice, dar nu pot să trădez această societate, să-mi bat joc de omul care merge de dimineață până seara la serviciu și în sistemul privat.

Când am inițiat proiectul, am avut o discuție cu reprezentanții CSM. Când le-am prezentat că vrem să creștem vârsta de pensionare și pensia la maximum 70% au zis că vreți să ne scoateți pe cei care avem vârsta de pensionare din sistem și am zis că facem perioada de derogare.

Asta mi s-a părut un lucru bun ca să nu ai o plecare imediată din sistem.

Inițial proiectul propunea ca trecerea la 65 de ani să se facă de pe o zi pe alta. Și am avut întâlnirea de la Cotroceni cu mai mulți reprezentanți ai justiției și unul dintre punctele discutat.

Am îmbunătățit din nou proiectul și a fost pusă o perioadă de 11 ani, ca în 2036 să intre practic să te pensionezi la 65 de ani.

Am avut întâlniri cu procurorul general, cu asociația magistraților.

Pot negocia, dar niciodată nu voi fi de acord lucrurile care sunt elementare și de bun simț.

Nu poți să ții cont de opinia ca pensia să fie cât salariul. Asta nu pot să accept.

Cu toți miniștrii la masă, nu a fost nicio observație în ședința de Guvern la acest proiect.

Pentru că am mimat rezolvarea acestor probleme în trecut, uitați-vă unde am ajuns.

Pentru că am cheltuit mai mult decât ne-am propus în fiecare an, ne-am împrumut tot mai scump.

Ne-a scăzut ratingul și ne-au crescut dobânzile. Când gradul de încredere în modul în care e administrată o țară e scăzut, îți crsc foarte mult dobânzile.

Trebuie să ne reducem împrumuturile pe care le luăm.

Noi cheltuim într-un an aproximativ 30 mld euro în plus față de ce ne putem permite.

Fondul total de salarii în România e cam de 150 mld lei.

Dacă n-am fi luat împrumuturi, n-am fi putut plăti aceste salarii. Și atunci înseamnă că plătim dobânzi de 55 mld lei, cca 11 mld euro, care sunt nesuportabile.

Când știi aceste realități financiare, că am rispit banii, că am avut uneori cele mai mici impozite pe care nici nu le-am încasat, când am supracontractat investiții, nu se pot corecta aceste cifre reci decât printtr-un mix de măsuri.

Când am venit la guvernare, ca să evităm suspendarea fondurilor europene, a trebuit să luăm măsuri care au constat în mare măsură în creșteri de taxe, și oamenii așteaptă să plătească cu toții, și apartul public.

De multe ori am fost inflexibil: trebuie să reducem cheltuielile. Dacă doar mimăm lucrurile, aceste realități vin peste noi.

Nu e normal ca de la 1 ian oamenii să plătească impozite mărite pe proprietate, în loc să se ducă banii în investiții în localitățile lor, acești bani se duc în salarii.

Eu pot să plec mâine, dar să mi se spună care sunt soluțiile geniale care rezolvă aceste probleme și nu deranjează pe nimeni.

În administrația locală, în majoritatea unităților administrative, cheltuielile de personal sunt între 60-90%. Dacă nu vrei să reduci personal, te duci la celelalte cheltuieli – încâlzirea școlilor, iluminatul public.

Dacă am 2 primării alăturate una cu 15 angajați și una cu 25 și funcționează la fel de bine.

Am propus reducerea normativului. Primăriile care au avut grijă, nu pățesc nimic cu noua grilă, poate chiar pot angaja, celelalte primării stau cu mâna întinsă și îmi trimit memorii toată ziua că vine iarna și n-au bani.

Voi insista pe lângă acest proiect cu pensiile și reducerile administrative.

Dacă se găsesc orice fel de soluții, orice fel de întâlniri, eu n-am o problemă să accept.

În condițiile în care orice partid consideră că guvernul nu-și face datoria are posibilitatea să depună moțiuni de cenzură și să facă o majoritate în Parlament în așa fel încât – cu AUR, cu cine se poate –  ca Guvernul să plece.

Dar ce efect au acest tip de declarații. Atunci când un creditor se uită la o țară se uită la stabilitatea guvernării. (…) Când vezi declarații de o anumită factură: oamenii își pun problema că e un guvern instabil. Între 30-40% din punctajul agențiilor de rating e dată de stabilitatea guvernării.

Orice declarații și comportamente tari înseamnă un cost pentru țară.

A doua problemă ține de încrederea oamenilor. Dacă noi nu ne respectăm între noi, e greu de presupus că vom recâștiga încrederea oamenilor.

Eu sunt născut într-un sat din Ardeal și am un disconfort personal să mă întâlnesc în seara asta cu dvs și mâine într-o întâlnire să vă fac praf și pulbere și seara să ne întânim iar. E o problemă de disconfort personal. Și eu n-am jignit pe nimeni nici din opoziție.

România are unul dintre cele mai lungi concedii de maternitate din Europa. E foarte bine, să luăm măsuri de încurajare a natalității, dar atât cât ne permitem.

Avem o indemnizație de 75% din salariu. În alte țări din Europa e maxim 65%.

Dacă am avea banii, eu aș da cu inima deschisă toate facilitățile posibile.

Am luat o decizie de comun acord, de ce venim acum să ne întoarcem în parlament?

Sunt foarte multe măsuri într-o coaliție cu care poți să nu fii de acord, dar trebuie să ajungi la anumite soluții, dar în linia la a face ceea ce trebuie.

Există tipuri de ședințe care funcționează bine și unele care nu funcționează bine. Să nu fim ipocriți. Dacă veniți la o ședință de Guvern, lucrurile merg bine.

De 3 luni una din activitățile principale a fost renegocierea PNRR și ministrul Enegiei și cel al Fondurilor Europene au colaborat foarte bine, pentru că era un jalon pe care puteam să îl pierdem.

Deci se poate lucra, dacă tragem la aceeași căruță.

Gândiți-vă cum este să te duci în fața comisarilor și să ceri a nu știu câta amânare.

Eu cât sunt în poziția de premier nu-mi bat joc de această țară. Eu voi face tot ce ține de mine, atâta cât pot să fac ceva pentru a asigura stabilitate, pentru a face lucrurile care trebuie, trecând peste obstacole, făcându-mă că nu aud toate declarațiile, și încercând să construiesc ceva.

Poate să fie Bolojan premier sau nu, nu e o problemă, toți suntem trecători, dar trebuie să dăm răspuns la problemele României. De aceste probleme nu putem fugi. Și ca să ataci aceste probleme trebuie să ai forța și curajul să faci asta.

Cei care vor să atace aceste probleme pot să vină să preia guvernarea. Dacă nu înțețelgem că nu mai merge cum a mers, Aceste lucruri nu pot fi corectate fără costuri, înseamnă să deranjezi clientela politică, nu va mai merge cum a mers, societăți comerciale administrate prost – nu va mai merge acest lucru.

Noi, lumea politică, trebuie să înțelegem că nu mai merge cum a fost.

Când nu mai ești pe această poziție este o ușurare.

Dacă nu suntem serioși, bolovanul de datorii și credite vine peste noi și indiferent cine va fi la guvernare va avea probleme serioase.

Eu mi-am asumat această poziție, am spus nu e problemă că iese prost.

Acolo unde sunt absolut că fără niște măsuri imediate nu se poate, pentru că de paliative ne-am săturat.

Nu voi fi de acord să fac înțelegeri pe sprânceană pe privilegii.

Energie: În anumite ore avem supraproducție și nu putem să facem stocare, iar seara cumpărăm la prețuri mari.

Prețul energiei se stabilește la nivelului prețului maxim din piață, iar prețul maxim datorită certificatelor de carbon și ineficienției în zona de cărbune, e prețul la cărbune, iar cel din eolian și nuclear vinde la prețuri foarte mari.

Am făcut proiecte eronate: am proiectat la o centrală de peste 200 megawați. La licitație nu s-a prezentat nimeni. Nefăcând ce trebuie nu avem producție în bandă.

Ai 2-3 posibilități: să faci legi care sună bine dar care n-au aplicatibilitate practică sau să faci o lege cu aplicatibilitate, astfel încât centralele care sunt în diferite stadii să poată fi terminate, pentru că sunt sentințe judecătorești care te-au obligat să oprești lucrările, dar asta nu sunt ușor de rezolvat.

Zona de energie e strategică și securitatea noastră energetică e vitală.

Dacă suntem serioși și tratăm aceste probleme cu seriozitate, ar trebui ca anul viitor la jumătatea anului, ar trebui să vedem două grupuri importanete pe gaz – unul privat și unul al Romgaz – funcționale.

Taxele și impozitele nu se mai măresc, dar trebuie să ne reducem în continuare cheltuielile, nu avem altă posibilitate pentru că indiferent cine ajunge la guvernare va ajunge la noi creșteri de taxe și impozite.

Salariul minim: Miercuri am convocat Consiliul tripartit pentru a discuta acest aspect. Anul viitor în România salariile în sectorul public sunt plafonate. În condițiile în care anunite salarii sunt calculate pe baza salariului minim, orice modificare are niște efecte care se bat cap în cap cu plafonarea.

Aceste măsuri au avut efect contracționist, deci pun presiune pe companii și orice presiune suplimentară prin creșterea salariului minim care nu se bazează pe competivitatea creează anumite probleme în unele sectoare.

Am discutat aceste aspecte în coaliție și de comun acord subliniez am căzut cu toții hai să încercăm să ținem salariul minim la același nivel.

România a transpus o directivă europeană care permite indexarea unui salariu minim care spune că se face la 2 ani de zile. În România am transpus că se face anual.

Trebuie să discutăm pe cinstite cu toate patronatele și sindicatele și să vedem dacă e posibilitatea de o creștere minimă a salariului minim.

Consultându-mă cu mai mulți economiști și mi-au spus că marja de creștere e foarte mică… dar trebuie să luăm niște decizii care nu ne fac rău economic.

Dar această temă a fost discutată și a fost un acord de principiu pe această temă.

Explozia de la blocul din Rahova: Încă o dată transmit condoleanțe.

Căutăm o soluție și astăzi pe legislația actuală, răspunsul instituțional al statului de sprijin poate fi doar pe ajutoare de urgență și pentru a da alt tip de ajutoare e nevoie să modificăm legislația.

Aici e o situația aparte și apare aproape anual. Unul dintre minusurile pe care le avem e mentenanța sistemelor, întreținerea, verificarea de calitate la timp, de la infrastructura de poduri și până la instalația de gaz, avem mari deficiențe datorate operatorilor, dar mai ales moșțtenite.

Într-un bloc oamenii se îngrijesc strict de partamentul lor, dar casa scării, instalațiile da gaz, centralele nu li se face revizia, nu mai avem angajați la aceste firme de mentenanță și pe acest fond se întâmplă tragedii.

Să fim conștienți că asigurările locuințelor sunt un lucru vital în orice țară.

Discutam cu o colegă care plătește la un apartament de 3 camere circa 35-40 de lei pe lună asigurarea integrală, o sumă rezonabilă și tot ce se întâmplă ai asigurarea că îți compensează.

Asigurările obligatorii nu sunt active pentru ce s-a întâmplat în Rahova, ci doar pentru calamități.

Dacă nu înțelegem să facem acest lucru la nivelul țării, ca să se strângă banii necesari în acest fond, atunci avem bani să intervenim.

Ți-ai făcut asigurarea integrarea pe locuință, orice se întâmplă în afară de ce îți dă asigurătorul, vine Guvernul și îți completează până la valoarea totală. Lucrăm să creăm legal aceste mecanisme.

Dacă în urma anchetei și expertizei se va constata responsabilitatea Distrigaz, adică cauza exploziei e din afara blocului, atunci cu siguranță va avea o răspundere.

Și supravegherea acestor companii trebuie făcută mult mai serios.

Cei care controlează modul în care îți respectă angajamentele trebuie să se asigure că respectă standardele de calitate.

Șefii SRI și SIE: Nu am discutat și nu am negociat pe tema asta. E prerogativa președintelui României, iar Parlamentul aprobă propunerile. Sunt convins că dl președinte atunci când va considera de cuviință să vină cu aceste propuneri, se va asigura că există o majoritate parlamentară să le aprobe.

Relația cu președintele Nicușor Dan: Adevărul este că, așa cum am mai spus, avem o relația instituțională și în zonele în care avem responsabilități comune lucrăm împreună pentru a le pune în practică. Echipele de la Cotroceni și Palatul Victoria lucrăm pe proiecte importante împreună, cum este SAFE, avem negocieri importante, astfel încât să selectăm proiectele pentru a depune în luna noiembrie pentru a obține această finanțare. E ca o asigurare pe care trebuie să ne-o facem pentru a fi o țară sigură, este o asigurare mult mai ieftină pentru că aceste credite sunt cu dobânzi mici, cu perioadă de rambursare de 40 de ani. Lucrăm împreună.

Companiile naționale: Pachetul care plafonează indemnizațiile abia acum a intrat în vigoare și are efecte pe viitor. Toate conducerile astea au contracte care sunt blindate. Și nu e problemă că cineva are salariu mare, ci ca acest salariu să fie justificat de performanță.

Și în ședința de azi am atras atenție miniștrilor că nu voi aproba bugete de companii cu pierderi care nu au planuri de restructurare care să fie cuprinse în contractul de management.

Va intra România în război? Exclus. România nu va genera situații care să ne atragă în război. Tot ce face și a făcut România a fost să apere frontierele, să participe la apărarea europeană, să respecte angajamentele cu partenerii și să ne asigurăm că facem dotări.

România nu provoacă și nu există niciun fel de intenție cu toată zvonistica, de a trimite tineri în război, Nu există niciun temei real pentru aceste dezinformări.

Războiul hibrid: Responsabilitatea instituțiilor care trebuie să combată dezinformarea și fiecare trebuie să facă mai mult.

Întotdeauna dezinformarea dă rezultate pe un teren fertil pentru asta. Problema de bază e că avem o încredere socială foarte scăzută, generată de noi, cei din politică, și dacă noi nu luptăm fiecare pentru a recâștiga încrederea. oamenilor, nu-i de mirare și furia lor că în loc să rezolvăm problema pensiilor, venim cu pseudosoluții, în loc să ținem starea stabilă financiar venim cu tot felul de ddeclarații și nu tratăm serios. Aceast a fost și cauza principală a voturilor de anul trecut și de anul acesta.

Cu asta trebuie să luptăm, asta e problema de bază. Când o țară e stabilă economic, e stabilă pe încredere, dezinformarea nu are efecte, e ca o răceală în care îți mai curge nasul, dar nu te duce la pat.

Altfel nu ne vor crede și să nu ne mirăm cu sau fără din afară ne vom trezi cu tot felul de soluții care nu pot produce miracole.

Studii: În 1987 am terminat liceul, am dat în toamnă la Institul Politehnic am intrat. Și înainte de 89 te lua în armată și am făcut în armată și am început facultatea în 1988. Imediat după revoluție mi-am dat seama că ingineria e o problemă și fratele meu care e profesor de matematică mi-a zis să fac și eu și am dat concurs, pentru că puteai să faci două facultăți și m-am dus și la matematică.

Uneori și să îți faci studiile la timp poate fi o problemă.

Candidatul PNL la Primăria Capitalei: Acum aproximativ 2 luni am făcut un sondaj. Au fost 3 colegi testați, cel mai bine plasat a fost Ciprian Ciucu, care cel mai probabil săptămâna viitoare va fi desemnat candidatul nostru.

După poziția de premier, poziția de primar general al Capitalei e cea mai dificilă.

Indiferent cine va câștiga Primăria nu o să aibă o viață ușoară.

Organizarea acestor alegeri ține de spiritul legii. … În al doilea rând e bine pentru orice localitate să aibă om stabl pe post. Actualul primar interimar a făcut o treabă bună, dar are altă legitimitate un om ales.

Poți să faci campanii fără să te înjuri ca la ușa cortului. Oamenii au nevoie de soluții.

---

Context: Ilie Bolojan face primele declarații după atacurile dure ale liderului interimar al PSD, Sorin Grindeanu.

Sorin Grindeanu a lansat joi încă un atac direct la Ilie Bolojan pe tema pensiilor speciale ale magistraților. Aflat în plină campanie internă pentru șefia PSD, Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că face doar un joc de imagine. Grindeanu a făcut trimitere și la aspectul fizic al premierului Bolojan.

”Să demonstrăm că poţi guverna şi cu inima deschisă, nu doar cu sprânceana încruntată. Aţi văzut că n-am folosit pluralul”, a spus Grindeanu într-un eveniment de partid desfășurat la Craiova.

Ulterior, șeful interimar al PSD l-a acuzat pe Bolojan că nu ar fi respectat o cerere venită de la ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, de a aștepta 30 de zile avizul CSM referitor la reforma pensiilor magistraților.

Șeful interimar al PSD a declarat cu o zi în urmă că Bolojan ar trebui să demisioneze dacă vrea să adopte iar reforma pensiilor magistraților fără dezbateri cu sistemul de justiție.

„Trebuie să plece acasă. Dacă, în continuare, face a doua oară aceeaşi procedură, fără a avea dialog cu toţi actorii, sau măcar să ţină cont de ce spune preşedintele României, atunci trebuie să plece acasă”, a spus Grindeanu la Palatul Parlamentului.