De ce a pierdut George Simion cu toate cărțile în mână în fața lui Nicușor Dan / Cele cinci erori fatale ale candidatului extremist

Conform exit-pollurilor realizate la ieșirea de la urne, Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale din 2025 cu un scor categoric în fața lui George Simion, pe fondul unei mobilizări fără precedent a alegătorilor din țară și din diaspora. Cu ambele tabere radicalizate, într-o atmosferă politică tensionată amintind de tulburii ani ’90, Nicușor și-a zdrobit adversarul, deși a intrat în turul doi cu șansa a doua.

Dacă cifrele din sondaje se confirmă iar diferența în țară dintre cei doi candidați este de zece procente, diaspora nu va mai putea influența decisiv rezultatele, chiar dacă acolo George Simion câștigă mai multe voturi decât Nicușor Dan. Este, conform exit poll-urilor, o diferență de peste 1, 5 milioane de voturi în favoarea lui Nicușor Dan care nu mai poate fi recuperată de candidatul extremist.

Prezența la vot de 65 la sută și atmosfera generală a votului amintește de  participarea din 1992 și 1996, când polarizarea din societate era la fel de mare, iar pasiunea pentru sau împotriva lui Ion Iliescu a scos masiv oamenii la urne.

Câteva erori fatale l-au făcut pe George Simion să piardă alegerile cu toate cărțile în mână, la fel ca Victor Ponta în 2014.

1. Aroganța — boala veche a candidaților cu șanse

Cea mai mare eroare a fost aroganța: atitudinea de superioritate și dispreț manifestată nu doar față de competitorul său, ci și față de alegători. Această aroganță naturală i-a fost amplificată de convingerea că, dacă beneficiază de ajutorul administrației Trump, nu are cum să piardă.

Nu și-a ascuns nici o clipă contactele la vârful noii adminsitrații, ba chiar a defilat cu ele și a abuzat de influența sa. Acționând împotriva intereselor propriei țări, Simion a cerut la Washington ca România să fie sancționată politic prin excluderea din programul Visa Waiver, din cauza anulării primului tur.

Un act de trădare al propriei țări din partea unui suveranist care l-a costat scump: a enervat alegătorii și orice român care aștepta să călătorească fără viză în SUA de la sfârșitul lunii martie.

Aroganța este, așadar, boala care i-a răpus pe candidații la prezidențiale din 2004 încoace: Adrian Năstase și Victor Ponta au pierdut tot din cauza ei.

2. Gafa bugetarilor

O altă eroare politică majoră a fost anunțul că va concedia 500 de mii de bugetari, făcut în plină campanie electorală. Este o măsură necesară și corectă, dar modul inabil de comunicare — în care bugetarii au fost asociați în bloc cu „paraziții sociali” —, momentul și impactul emoțional al unui astfel de anunț l-au costat voturi. Nu doar pe cele ale bugetarilor vizați, ci și pe cele ale familiilor lor, care depind de veniturile acestora.

3. Scaunul gol

Strategia de a lipsi de la dezbateri pentru a-și conserva avantajul din primul tur s-a dovedit neinspirată în turul al doilea. Acum avea de convins alegătorii care nu l-au votat în primul tur — nehotărâții și absenteiștii.

N-a făcut-o, refuzând toate confruntările directe, cu excepția uneia singure, la Euronews.ro, unde a înțeles, poate prea târziu, că Nicușor Dan este un contracandidat redutabil. Întorcând spatele alegătorilor, Simion a arătat nu doar aroganță, ci și dispreț. Scaunul lipsă a făcut deliciul rețelelor sociale, dezlănțuind un regal de ironii. Fuga lui Simion de dezbateri a devenit subiect de bășcălie națională.

În schimb, Nicușor Dan s-a prezentat de unul singur la toate dezbaterile organizate de televiziunile de știri, răspunzând tuturor întrebărilor, mai convingător sau nu, dar decis să-și convingă alegătorii că tratează cu seriozitate preocupările românilor.

4. Trădarea ideologică și bumerangul maghiar

O altă greșeală de proporții pentru un candidat extremist, cu discurs anti-maghiar virulent în trecut, a fost tentativa de a câștiga voturile ungurilor din Transilvania printr-o înțelegere politică făcută peste capul lor, direct la Budapesta, cu Viktor Orbán. O nouă aroganță politică.

Reducându-i la zero pe liderii UDMR, Simion le-a negat autoritatea. Pentru a-și arăta influența reală asupra comunității lor, liderii maghiari din România s-au supramobilizat împotriva sa. Cu toții au reamintit comunității cum Simion a dansat pe mormintele strămoșilor lor de la Valea Uzului.

Simion a pierdut, prin asocierea cu Orbán, nu doar voturile maghiarilor, ci și pe cele ale unor naționaliști români dezamăgiți de acest compromis. A crezut că poate câștiga voturile maghiarilor ardeleni cu câteva pliante distribuite prin Transilvania, cu poza lui Orbán alături de a sa și câteva citate din premierul maghiar, colegul său ideologic din MAGA. Xenofobia și șovinismul pe care s-a cățărat AUR ani de zile pentru a crește politic s-au întors acum ca un bumerang împotriva lui Simion.

5. Dezastrul de imagine de la Paris

Adăugați, în fine, la capitolul greșeli neforțate, dezastrul de imagine din Franța, unde a căzut în ridicol vorbind într-o franceză precară deși s-a lăudat cu un zece la franceză pe diploma de bac. S-a făcut de râs pe el în primul rând, dar și țara pe care visa să o reprezinte în calitate de președinte. În timpul unui interviu televizat s-a văzut toată impostura: lipsa de tact politic elementar, aroganța din nou și, mai ales, imprevizibilitatea acestui politician tânăr, capabil de gafe rușinoase, pentru care l-au ironizat până și extremiștii francezi.

A fost apoi frica generată de partidul extremist AUR, de candidatul George Simion și de liderul său spiritual, Călin Georgescu, simpatizanți declarați ai mișcării legionare. Un partid și un candidat care promovează violența de limbaj, agresivitatea, glorifică criminali de război ca Ion Antonescu sau asasini politici ca Zelea Codreanu și legionarii săi și încurajează antisemitismul sperie orice om cu minim discernământ și educație.

Dar n-a fost numai frica ideologică răspândită de AUR și Simion în societate, ci și frica generată de efectele deja produse în economie de intrarea candidatului extremist în turul doi. Leul s-a prăbușit, investitorii s-au speriat și au pus pe hold orice proiect major în România, companiile străine s-au văzut direct amenințate cu naționalizări și alte aberații economice promise de Simion și Georgescu în campanie.

Frica de viitor i-a determinat pe nehotărâți și pe unii absenteiști să iasă la vot. Chiar dacă nu le-a plăcut candidatul Nicușor Dan, au votat împotriva pericolului ca țara să ajungă pe mâna lui George Simion și AUR. Frica de deraiere de pe parcursul occidental, frica de ieșire din UE, frica de o nouă dictatură, frica de faliment economic — o sumedenie de frici — i-au propulsat pe mulți spre secțiile de vot. Și n-au făcut-o neapărat de dragul lui Nicușor Dan.

În treacăt fie spus, este o înfrângere simbolică a administrației Trump, care i-a susținut pe față pe George Simion și Călin Georgescu, adepții lor MAGA în Europa. America lui Trump spera să înfigă primul steag MAGA într-o țară europeană și să întărească flancul estic al sabotorilor Bruxellesului, inamicul declarat al SUA sub administrația Trump. Nu le-a ieșit, continuând astfel seria înfrângerilor pe linie ideologică, după Canada și Australia, unde au câștigat candidați anti-Trump.

Este, în schimb, o mare victorie pentru Uniunea Europeană. România rămâne ferm ancorată în parcursul ei occidental, salvându-se in extremis de pericolul extremismului — cel puțin deocamdată. România a evitat la limită o catastrofă politică, care putea schimba complet direcția țării pe generații de acum încolo.

Este o înfrângere și pentru Rusia, dar întrebarea este: cât va rezista România și noul ei președinte sub asaltul acestor forțe din interior și exterior? Au pierdut o bătălie, dar au pierdut oare și războiul?