G4Media.ro

Curtea de Apel București a restituit la DNA dosarul lui Marian Goleac,…

BUCURESTI, ROMANIA: Actiune de control, in urma sesizarilor din partea cetatenilor nemultumiti de calitatea serviciilor, organizata de Primaria sectorului 4, 7 martie 2003. In imagine: Marian Goleac, seful serviciului Inspectie Generala de la Primaria sectorului 4. "STIRE PE FLUX" ROMPRES Foto/ Bogdan MARAN

Curtea de Apel București a restituit la DNA dosarul lui Marian Goleac, fost om-cheie în Primăria Sector 4, acuzat că și-a falsificat diploma de Bac / Motivul: decizia CCR care nu mai permite unui procuror DNA să continue ancheta în dosarele disjunse

Judecătorii de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucuresti, Elena Raluca Costache și Mihai Valentin, au restituit la DNA dosarul de înșelăciune al lui Marian Goleac, fostul director de la Amenajarea Domeniului Public din Sectorul 4, potrivit deciziei instanței. Decizia este definitivă. Goleac a fost un om-cheie în primăria Sectorului 4, condusă de edilul PSD Daniel Băluță.

În baza art. (…) admite contestaţiile formulate de contestatorul-inculpat Goleac Marian și de contestatoarea-persoană vătămată S.C. ”Totul Verde” S.A. (fosta S.C. Amenajarea Domeniului Public 4 S.A.), împotriva încheierii din 22.09.2020 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti, în dosarul nr. (…).

Desfiinţează încheierea contestată şi rejudecând:

În baza art. (…) admite cererile şi excepţiile formulate de inculpatul Goleac Marian și de persoana vătămată S.C. Totul Verde S.A. (fosta S.C. Amenajarea Domeniului Public 4 S.A.).

În baza art. 281 alin.1 lit. b C.p.p. (astfel cum a fost reconfigurat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 302/2017), constată nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală efectuate în dosarul de urmărire penală nr.501/P/2019 al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.-D.N.A., începând cu data de 24.09.2019 şi a rechizitoriului prin care inculpatul Goleac Marian a fost trimis în judecată, pentru necompetenţa materială a organului de urmărire penală şi, în consecinţă, constată nelegalitatea sesizării instanţei cu acel rechizitoriu.

Dispune desfiinţarea actelor de urmărire penală anterior menţionate, precum şi, în baza art.102 alin.2 şi 3 C.p.p., excluderea tuturor probelor administrate.

În baza art. 102 al. 2 C.p.p. cu referire la decizia CCR nr. 22/2018 dispune excluderea de la dosar a respectivelor probe, precum și eliminarea din dosar a mijloacelor de probă excluse.

În baza art. (….) dispune restituirea cauzei la Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.-D.N.A. pentru a lua măsurile legale ce se impun. În baza art. (…) cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi 15.02.2022”, este decizia CAB.

Potrivit unor surse judiciare, instanța a dispus restituirea în baza deciziei CCR nr. 231 din 6 aprilie 2021 potrivit căreia un procuror DNA nu mai poate să continue ancheta în dosarele disjunse. Vezi detalii despre această decizie aici.

Alte completuri ale CAB au considerat că această decizie CCR se aplică doar pentru viitor în cazurile Hexi Pharma sau Alin Țucmeanu, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății, au explicat sursele G4media.ro.

Deciziile CCR nr. 302/2017 și 22/2018, amintite de instanță în minută, se referă la competența instanței și excluderea fizică a probelor.

În iunie 2020, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Marian Goleac, directorul interimar de atunci al companiei Sectorului 4, ”Amenajarea Domeniului Public”, actuala ”Totul Verde”,  pentru înșelăciune în formă continuată.

Procurorii susțin că Goleac și-a falsificat diploma de bacalaureat, cât și pe cea de absolvent al unei facultăți de electrotehnică – toate utilizate pentru a ocupa funcția de șef al firmei deținute de Sectorul 4.

Conform statului de funcții al ADP 4 SA, inculpatul Goleac Marian ar fi putut ocupa doar funcții de execuție pentru care sunt necesare doar studii gimnaziale, cum ar fi: floricultor, lucrător pentru salubrizare spații verzi, îngrijitor clădiri, fierar betonist, pavator, etc.

Goleac a fost considerat un apropiat al primarului Sectorului 4, Daniel Băluță (PSD). Potrivit Libertatea, fiul lui Goleac a fost numit șef la Poliția Locală Sector 4, în 2020. Soția lui Marian Goleac, Nicoleta-Matilda, a fost subprefect al Capitalei și acum este deputat PSD.

Pe 2 mai 2020, cu două săptămâni înainte de a fi numit șef la poliție, fiul lui Marian Goleac, Antonio, a apărut în fotografii din curtea cu piscină a lui Robert Nica, liderul Clanului Sportivilor, potrivit Libertatea.

Goleac a coordonat pe echipele de campanie ale fostului primar Vasile Mihalache în anii 2000. Inițial, a fost numit șef la Direcția Inspecție Generală din primărie (2001). Tot în era lui Năstase, Goleac s-a mutat la ADP4 ca director adjunct (2004), iar în 2010 a devenit director al firmei, a arătat riseproject.ro.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR / Foto: Bogdan MARAN – Agerpres

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

15 comentarii

  1. Mai exista vreo lege/vreun judecator in Romania care sa condamne la puscarie marii mafioti si coruptii (si sa-i puna si la plata prejudiciului) sau singurii infractori in tara asta sunt babele care vand patrunjel pe trotuar, langa piata?

    • Exista! Nu vezi, omule, ca a aplicat Decizia CCR? Cum dai vina pe judecatorul cauzei, pentru ce face Dorneanu?

    • Serios? Ca sa constati daca un mafiot si-a falsificat sau nu diploma de bac trebuie aprobare de la CCR si de la Dorneanu?
      Trebuie sa vina DNA si cu dosar cu sina?
      Aici e clar un caz de tergiversare din partea judecatorilor, se trage de timp, se cauta pretexte ca sa fie aparati oamenii sistemului, ca si la cazurile de plagiat (Ciuca, Grindeanu etc).

    • Din păcate, nu se mai poate face nimic în domeniul justiției.

      Clanurile interlope ale PSD, adică CSM-ul lui Savonea, CCR-ul lui Dormeanu, ICCJ-ul lui Corbu, CAB-ul, au căpușat Justiția Română, iar acest cancer o va devora.

    • @ Nicu – Da, unii aplica decizii ccr altii nu! Cum vine asta? „Alte completuri ale CAB au considerat că această decizie CCR se aplică doar pentru viitor în cazurile Hexi Pharma sau Alin Țucmeanu…”

  2. Curtea de apel a facut dreptate.
    Omul e nevinovat chiar daca stie toata lumea ca a furat.
    Curat murdat.

    Romania normala! IOHANIS

  3. mie cand mi-a pocnit in cap o vena , vas de sange

    anevrism nu cred

  4. Baiatul asta nu a fost in stare sa iau BACul! Asta e asa….ca sa va dati seama de nivelul lui si al administratiei din S4.

  5. Cat pe ce bietul infractor sa fie abuzat de procurorii DNA! Bine ca justitia romana l-a scapat si pe asta si continua lupta cu marele evazioniste care vand patrunjel la 80 de ani sa faca bani de o paine.

  6. a anticipa dupa finalizare 😂

  7. Și ce? Veți vota PSD din nou, PSD reprezintă perfect majoritatea românilor, analfabeți, răi și puși pe căpătuială.

  8. Hotararea nu e definitiva ,iar in contestatie,daca se va declara, se va face probabil lumina asupra unor aspecte controversate in practica judiciara pe aceasta tema.Problema spinoasa este ca prin considerentele ei,decizia CCR din aprilie 2021, releva ca dupa data aparitiei si publicarii deciziei CCR 302/2017,deci retroactiv, efectuarea urmariririi penale in cauzele disjunse de catre DNA este neconstitutionala.Aici lucrurile par clare si prima instanta a avut temei sa dea aceasta interpretare in cauza cu pricina.Pe de alta parte in practica CEDO pe marginea art.7 din Conventie se precizeaza ca numai dispozitiile de drept penal substantial privind legalitatea incriminarii si a pedepselor pot retroactiva.Per a contrario cele de procedura penala nu pot retroactiva ele fiind supuse regulii tempus regit actum,adica se aplica regulile de procedura valabile potrivit legilor existente la momentul efectuarii lor.Ori Romania a ratificat Conventia Europeana a Drepturilor Omului si este parte la ea.

  9. Si mai e necesar de facut o observatie.Normele legale cu pricina desi considerate neconstitutionale pe perioada scursa de la data adoptarii deciziei CCR 302/2017,potrivit deciziei CCR referite din 06.04.2021, se bucura totusi in opinia mea de prezumtia de legalitate si constitutionalitate .pana la adoptarea si publicarea in M.OF. a celei din urma decizii CCR referite(cea din 06.04.2021) atata vreme cat pe toata perioada de timp evidentiata nu au fost declarate neconstitutionale de catre CCR.

  10. Am fost din pacate in eroare.Decizia CAB e definitiva.In conditiile in care se releva o practica contradictorie imi mentin observatiile facute.

  11. Sunt nevoit sa rectific.Din pacate decizia este definitiva