Cum s-a împotrivit Simion în Parlament și la CCR în privința legilor care permit României să doboare drone rusești la fel ca în situația atacului de pe teritoriul Poloniei

Autoritățile din Polonia anunțau miercuri, oficial, că armata a doborât mai multe drone rusești care au încălcat spaţiul aerian polonez, în timpul unui atac rus asupra Ucrainei. Liderii UE și NATO au avertizat că acțiunea ar putea constitui o provocare majoră pentru Europa, atacurile Rusiei fiind ferm condamnate. O dronă rusească a atins chiar și o clădire rezidențială în zona orașului Lublin, astfel că în fața amenințării, Varșovia a invocat Articolul 4 din Tratatul NATO, lucru care nu s-a mai întâmplat din 2022, de la momentul invaziei ruse în Ucraina.

Și România a prevăzut că s-ar putea confrunta cu asemenea situație, mai ales că în ultimii doi ani au căzut de mai multe ori, pe teritoriul țării noastre, fragmente din dronele de război folosite în războiul din Ucraina. Astfel, la început de an s-au pus în dezbatere parlamentară cele două legi care au scopul de a ne proteja spațiul aerian: Legea referitoare la controlul utilizării spaţiului aerian şi legea care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul statului român, promulgate după multe dezbateri în prima jumătate a acestui an.

Deși conținutul legilor a fost inspirat din legislația poloneză, cel mai mare constestatar în Parlament s-a dovedit chiar partidul AUR, condus de George Simion (care se mai și laudă că ar avea o „relație” de amiciție cu actualul președinte polonez Karol Nawrocki și cu partidul PiS).

AUR împreună cu celelalte formațiuni extremiste, POT și SOS, nu doar că au combătut legile în Parlament, acuzând în spațiul public că PSD și PNL vor să ducă România în război, dar le-a și contestat la Curtea Constituțională, într-o încercare de a bloca posibilitatea României de se apăra în fața unui eventual atac militar rusesc.

De asemenea, George Simion a criticat în termeni duri prestația României la summitul NATO din iulie, 2024, contestând decizia statului de a contribui în sprijinirea militară a Ucrainei: „Este pentru prima oară când România îşi asumă să sprijine militar, inclusiv cu arme, într-un eveniment oficial, printr-un act asumat oficial. Lucrul ăsta s-a întâmplat la Summitul NATO şi nimeni din ierarhia normală a ţării nu i-a mandatat pe Klaus Iohannis sau pe Angel Tâlvăr să semneze acest acord. Vom denunţa orice formă de implicare a României în conflicte externe, la fel cum am luat poziţie în momentul donării absolut absurde a sistemului de tip Patriot către Ucraina. Voi fi preşedintele care va menţine România în afara oricărui conflict armat. Sunt preşedintele de partid şi candidatul la alegerile prezidenţiale cu şanse în turul II şi singurul care îşi asumă această chestiune: neimplicare României într-un conflict” – a spus acesta, într-unul din mesajele sale.

Simion și-a menținut același discurs pro Rusia și anti Ucraina pe tot parcursul campaniei sale pentru președinția României, promovând un așa zis mesaj al „păcii”, în contextul în care Rusia nu și-a oprit deloc atacurile asupra Ucrainei, nici măcar după intervențiile/demersurile noului președinte al SUA, Donald Trump.

Și după incidentul de miercuri din Polonia, Simion a evitat să condamne atacurile Rusiei, la fel cum a procedat și premierul Ungariei, Viktor Orban, care de asemenea susține fățiș acțiunile dictatorului Vladimir Putin. De altfel, ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, s-a grăbit să-i dea o replică premierului maghiar, sugerând că mesajul formal transmis de acesta nu ajută cu nimic. „Să trăiești în umbra unui război înseamnă riscuri și pericole. Este timpul să punem capăt acestui lucru. În acest scop, sprijinim eforturile președintelui Donald Trump care vizează realizarea păcii”, a comentat Viktor Orban. „Nu, Viktor. Incidentul dovedește că trebuie să ai o poziție clară și să condamni agresiunea rusă”, a fost replica imediată a lui Radoslaw Sikorski.

În aceeași linie cu premierul ungar, și liderul AUR George Simion a scris la finalul zilei că „pacea poate fi adusă de președintele Trump” și că „înarmarea iluzorie a Ucrainei nu face decât să escaladeze conflictul”, evitând un mesaj ferm îndreptat împotriva agresorului. Vezi mai mult AICI