G4Media.ro

Cum încalcă legea autoritățile, minimalizând rolul criminalilor de război din România anilor…

Cum încalcă legea autoritățile, minimalizând rolul criminalilor de război din România anilor ’40 / Lista străzilor, instituțiilor și monumentelor din țară care încă poartă numele Ion Antonescu, Mircea Vulcănescu, Radu Gyr ș.a.

G4Media a identificat peste 20 de străzi, edificii, monumente și instituții de învățământ din toată țara care poartă numele unor persoane condamnate pentru crime de război, în frunte cu fostul mareșal Ion Antonescu, al cărui guvern din anii 40 a trimis la moarte 400.000 de evrei.

Conform legii (OUG 31/2002), este interzisă acordarea și păstrarea numelor criminalilor de război pentru străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau alte locuri publice.

Însă, reprezentanții instituțiilor pe care i-am contactat, responsabile de păstrarea acestor nume, fie nu au răspuns, fie au ezitat să-și asume o decizie în acest sens.

Sursa Foto: Mircea Vulcanescu, Liceu Tehnologic – Bucuresti

Astfel, București, Cluj și Constanța sunt trei mari municipii unde este încălcată legea privind numele condamnaților pentru crime de război, în contextul în care Mircea Vulcănescu, subsecretar de stat în ministerul de Finanțe în regimul acestuia, care a coordonat confiscarea averilor evreilor, scriitorul Radu Gyr și fostul mareșal Ion Antonescu dau numele unor străzi, monumente sau instituții de învățământ.

Toți aceștia au fost condamnați conform legii 312/1945 privind înființarea Tribunalului Poporului, care a judecat pe cei acuzați de crime de război și crime împotriva umanității în perioada 1941 – 1944. În unele cazuri, cum au fost Ion Antonescu și Mircea Vulcănescu după 22 decembrie 1989 au fost introduse apeluri împotriva sentinețelor din 1945 – 1946, respinse definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În Sectorul 1 din Capitală există o stradă cu numele lui Vulcănescu, în Sectorul 2 un bust memorial, iar în Sectorul 4 un liceu tehnologic. Mircea Vulcănescu

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, nu a răspuns solicitărilor G4Media de a transmite când va iniția procedura de schimbare a numelui străzii, în vederea respectării art. 13 al OUG 31/2002, care interzice ca numele criminalilor de război să fie date străzilor, piețelor, scuarurilor sau altor locuri publice.

Radu Mihaiu, primarului Sectorului 2, a declarat pentru G4Media că ”va înainta spre aparatul primarului o cerere de analiză a pașilor pentru înlăturarea bustului”. Bustul lui Mircea Vulcănescu a fost instalat în Piața ”Sfântul Ștefan” din București, în anul 2009. Bustul ar fi trebuit să fie înlăturat în 2014, însă Consiliul Local de la acea vreme a respins cererea Institutului Elie Wiesel.

Elena David, directorul Liceului Tehnologic ”Mircea Vulcănescu”, a declarat pentru G4Media că ”au fost niște demersuri care au fost anulate”. Întrebată fiind când va relua demersurile, David a spus că nu este cea care poate relua acest demers, adăugând ulterior că ”deocamdată nu se pune problema unei schimbări”, încheind dialogul.

În același timp cu înlăturarea bustului, ar fi urmat să fie schimbat și numele liceului. În spațiul public a circulat la acea vreme un filmuleț cu elevi de la Tehnologic care spuneau că se vor lega în lanțuri de monumentul lui Mircea Vulcănescu din curtea liceului dacă autoritățile vor schimba numele instituției.

Gianina Georgescu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar al Municipiului București, a declarat pentru G4Media că, în conformitate cu Ordinul 6564/2011, schimbarea numelui unei instituții de învățământ revine conducerii instituției respective, care este aprobată de Prefectură, iar inspectoratele nu au nicio putere de decizie în astfel de schimbări.

Mircea Vulcănescu mai are și nume de stradă în Aiud (Alba) și a dat numele Școlii Gimnaziale din Bârsana (Maramureș).

Emil Boc a retras proiectul de schimbare a numelui străzii Radu Gyr, invocând societatea civilă

Un alt exemplu este în Cluj Napoca, unde, în 2017, însuși primarul Emil Boc a retras de pe ordinea de zi un proiect prin care urma să fie schimbat numele străzii Radu Gyr, invocând ”societatea civilă” care i-a cerut acest lucru. Conform documentelor din arhiva CNSAS, Radu Gyr a fost condamnat la 12 ani și 5 luni pentru crime de război (dosarul 40.012, vol 10/2).

Emil Boc nu a răspuns solicitărilor G4Media de a transmite dacă și când va relua demersul administrativ. Radu Gyr este una dintre cele mai cunoscute figuri legionare, a fost comandant legionar în scurta perioadă de co-guvernare cu regimul Antonescu și este autorul imnului neoficial al Mișcării Legionare. După Radu Gyr a mai fost denumită o stradă din localitatea Păun (Iași).

Nu în ultimul rând, din anii 2000, o stradă din Constanța îi poartă numele lui Antonescu, într-un cartier numit ”Veterani”, iar primarul Constanței Vergil Chițac (din 2020) a declarat inițial că vrea să supună dezbaterii o eventuală schimbare a numelui străzii, pentru că figura și rolul lui Antonescu în istorie sunt controversate.

Ulterior, în urma reacțiilor dure ale ambasadorului Israelului în România, David Saranga, și a Institutului Național pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel, Chițac a declarat că i-au fost ”răstălmăcite” declarațiile și că regretă interpretarea acestora într-un mod tendențios, vorbind totodată despre dificultățile birocratice pe care le implică schimbarea numelui unei străzi.

Alexandru Muraru, consilier onorific al premierului Florin Cîțu, a transmis că primarul și prefectul Constanței i-au dat asigurări că au demarat procedura de schimbare cât mai rapidă a numelui străzii Ion Antonescu.

Consilierul premierului Cîțu: Schimbarea numelor de străzi care încalcă legislația nu este negociabilă

Alexandru Muraru a declarat pentru G4Media că va monitoriza și sprijini autoritățile locale în ”a schimba rapid denumirile unor străzi care poartă numele unor persoane condamnate pentru crime de război, genocid sau crime împotriva umanității”.

Deputatul a mai precizat că există inclusiv o rezoluție a Parlamentului European a atras atenția că astfel de cazuri reprezintă ”o utilizare a simbolurilor care glorifică regimuri totalitare, ceea ce deschide calea către denaturarea faptelor istorice cu privire la consecințele celui de-al Doilea război Mondial și către propagarea sistemului politic totalitar”.

Alexandru Muraru a mai spus că schimbarea denumirilor unor străzi care încalcă legislația în vigoare ”nu este negociabilă” și că ”nu este permisă” invocarea unor așa-zise dezbateri care să evalueze rolul politic sau istoric al unor persoane condamnate pentru crime de război și crime împotriva umanității, care să genereze eventual o decizie sau soluție.

Alexandru Florian, directorul Institutul Național pentru Studierea Holocaustului, a declarat pentru G4Media că în privința numelor de instituții sau busturi, încercările Institutului Elie Wiesel au fost în zadar, însă au existat câteva reușite în privința numelor de străzi. Directorul institutului a mai spus că va continua demersurile și dialogul cu administrațiile locale pentru a le convinge să schimbe numele persoanelor condamnate pentru crime de război de pe străzile, edificiile și instituțiile din țară:

  • „De-a lungul timpului strategia institutului, pentru a elimina memoria publică a persoanelor condamnate pentru crime de război, pot spune că a fost completă: corespondența cu administrația locală sau centrală, convorbiri telefonice, acțiuni în Justiție. Acestea din urmă au fost de două feluri, în contencios administrativ („obligația de a face”) sau penal (OUG 31/2002, modificată prin legea 217/2015). Am avut rezultate în următoarele localități: Costinești (jud. Constanta), Predeal (jud. Brașov), Beiuș (jud. Bihor), 1 Decembrie (jud. Ilfov), Mărășești (jud. Vrancea), Craiova (jud. Dolj), Râmnicu Sărat (jud. Buzău). În ceea ce privește denumiri de instituții sau busturi, rezultatele noastre au fost nule. Desigur, ca orice instituție responsabilă, vom relua și anul acesta demersurile pentru a convinge administrațiile locale de necesitatea aplicarii legii”.

Conform surselor consultate de G4Media (Institutul Național pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel” și Forward.com), în luna ianuarie 2021, în România existau următoarele străzi, monumente și edificii care poartă numele unor persoane condamnate pentru crime de război.

  • Ion Antonescu  – (15 iunie 1882, Pitești, jud. Argeș – 1 iunie 1946, Jilava) – Fost mareșal al României, Ion Antonescu a condus România în perioada 1940-1944, atunci când au fost deportați, închiși în lagăre și omorâți evreii din Moldova, Basarabia, Bucovina şi Transnistria. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” estimează că în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni. Mareșalul Ion Antonescu a aprobat politica de stat prin care au fost exterminați evreii din România.
  • Străzi în localitățile Turnu Măgurele (Teleorman), Mărășești (Vrancea), Râmnicu Sărat (Buzău), Bechet (Dolj), Predeal (Brașov), Beiuș (Bihor), Mintia (Hunedoara);
  • Bust în localitatea Sărmașu (Mureș).
  • Albert Wass – (1908, Bonţida, jud. Cluj- 1998, SUA). Scriitor, poet, pictor. În septembrie 1940, după intrarea Transilvaniei de Nord-Vest în componenţa Ungariei, a incitat la uciderea de civili români de către militari şi jandarmi ai statului ungar. La 13 martie 1946, Tribunalul Cluj l-a condamnat la moarte în contumacie pentru crime de război. În 2008, Curtea de Apel din Cluj Napoca a respins cererea de revizuire a condamnării, cerere formulată de fiul său, Andreas Wass.
  • Străzi în localitățile Odorheiu Secuiesc (Harghita);
  • Piatră memorială în localitatea Brâncovenești (Mureș);
  • Busturi la Biserica din satul Lunca Mureșului (Mureș) și Biserica Romano-Catolică din Reghin (Mureș).
  • Școala Generală din satul Vința (Bistrița Năsăud).
  • Gheorghe Jienescu – (1894, Rast – 1971, Bucureşti). Aviator, general şi om politic. A fost membru al tuturor guvernelor formate de Ion Antonescu în perioada 6 septembrie 1940- 23 august 1944, deţinând portofoliiul Secretariatului de Stat al Aerului în Ministerul Apărării. La 9 octombrie 1946 a fost condamnat la 20 de ani de temniţă grea, alături de ceilalţi membri ai guvernelor conduse de Ion Antonescu. Pentru o vreme, a împărțit celula cu Mircea Vulcănescu.
  • Stradă și școală generală în localitatea Rast (Dolj).
  • Vintilă Horia – (18 decembrie 1915, Segarcea, jud. Dolj- 4 aprilie 1992, Spania), pe numele real Vintilă Caftangioglu. Scriitor, jurnalist şi diplomat. A colaborat cu publicaţia „Sfarmă Piatră”, unul dintre reperele antisemitismului în România în anii 1930. În „Sfarmă Piatră”, Vintilă Horia a publicat articole elogioase la adresa lui Adolf Hitler şi a Germaniei naziste şi a avut o atitudine vădit antisemită. În perioada 1940-1944 a fost consilier la mai multe misiuni diplomatice ale României (Viena, Roma, Madrid). În 1946, Tribunalul Poporului l-a condamnat în contumacie la 25 de ani de muncă silnică pentru crime de război.
  • Stradă în localitatea Mangalia (Constanța);
  • Grupul Școlar din Segarcea (Dolj).
  • Visarion Puiu – (27 februarie 1879, Paşcani- 10 august 1964, Franţa). Cleric şi înalt ierarh bisericesc. Episcop de Argeş (1921) şi de Hotin (1923). A afişat manifestări politice de extremă dreapta, in special faţă de Partidul Naţional Creştin, condus de Octavian Goga. Din noiembrie 1942 şi până în decembrie 1943, mitropolitul Visarion Puiu a condus Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria, regiunea unde zeci de mii de evrei au fost ucişi în Holocaust. La 21 februarie 1946 Tribunalul Poporului l-a condamnat la moarte pentru crime de război.
  • Bust la Mănăstirea Putna (Suceava).

Citește și

Majoritatea PNL dintr-o comună din Ilfov a schimbat numele străzii Ion Antonescu. Consilierii PSD au votat împotrivă / Și Constanța are o stradă cu numele fostului mareșal antisemit. De ce ezită primarul liberal și ce spun istoricii

Primarul Constanței, despre schimbarea numelui străzii Ion Antonescu: Nu am ezitat cu nimic, mi-am asumat responsabilitatea să repar multe probleme ignorate de PSD, aceasta fiind doar una dintre ele. O voi rezolva, fără discuție

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România, Elie Wiesel: Este tulburător că primarul din Constanța, Vergil Chiţac, consideră facultativă legea care interzice denumirea străzilor după criminali de război

Primarul Constanței, precizări după criticile dure ale ambasadorului Israelului: Regret interpretările tendențioase ale declarațiilor mele contextuale. Nu am negat niciodată rolul nociv al lui Ion Antonescu în ceea ce privește politicile de stat radicale față de evreii din România / Redenumirea unei străzi are consecințe administrative complicate pentru locuitori

Schimbarea numelui străzii Ion Antonescu e o chestiune de legalitate, nu de oportunitate

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

9 comentarii

  1. Sa scrii despre Vulcanescu, Gyr sau V. Horia în felul acesta este o nesimțire fără seamăn. Cum se poate dovedi ca Vulcanescu este criminal.? Nea Dane esti jalnic, cu creierul spălat de finanțatorii tai actuali, calci totul în picioarele progressestilor. Acest site, în privința judecatilor, poate nu în privința informațiilor, este nefrecventabil….Cenzureaza comentariile, vezi articolul de ieri cu Cioloș.

    • Cand ai functie intr-un guvern antisemit inseamna ca achiesezi la toate activitatile din Guvern. Nu te poti prevala de faptul ca esti filosof si ca tu iubesti fluturii.

  2. Ba,esti prost? Cu Mircea Vulcanescu si Radu Gyr ce-aveti?

  3. Pe Vlad Tepes l-au scos din locuri publice iar pe hoti si criminali i-au promovat cu onoruri militare.

  4. Cu siguranţă trebuie să ne asumăm istoria aşa cum a fost, inclusiv crimele de război comise în perioada celui de-al doilea război mondial de militari ai armatei române sau de civili cu complicitatea expresă sau implicită a autorităţilor române .

    Dar să valorizăm hotărârile pronunţate de o instanţă extraordinară stalinistă, adică de Tribunalul Poporului, cu încălcarea dreptului la apărare şi cu senţinţele ştiute dinainte, decise în nişte birouri guvernamentale de la Bucureşti sau de la Moscova, este jenant. Tribunalul Poporului nu a fost un Nurnberg, în pronunţările sale conta mai mult cât de incomod regimului comunist în ascensiune era personajul judecat decât ce făcuse acesta efectiv în perioada războiului. Numai nişte politicieni indolenţi au putut accepta ca prin OUG nr. 31/2002 hotărârile acestei instanţe de tristă amintire să fie luate drept criteriu pentru identificarea criminalilor de război din anii ’40 ai secolului trecut.