Majoritatea PNL dintr-o comună din Ilfov a schimbat numele străzii Ion Antonescu. Consilierii PSD au votat împotrivă / Și Constanța are o stradă cu numele fostului mareșal antisemit. De ce ezită primarul liberal și ce spun istoricii 

Comuna 1 Decembrie din județul Ilfov a schimbat numele străzii Ion Antonescu în strada Biruinței, în urma unei decizii a Consiliului Local votată în 29 ianuarie.

Decizia a fost adoptată pe data de 29 ianuarie cu voturile celor 9 consilieri PNL din totalul de 15, consilierii PSD, PMP și PRO România votând împotriva schimbării numelui străzii Ion Antonescu.

Constanța este, de asemenea, una dintre localitățile din România care are o stradă denumită după fostul mareșal Ion Antonescu, care a condus România în perioada 1940-1944, atunci când au fost deportați, închiși în lagăre și omorâți evreii din Moldova, Basarabia, Bucovina şi Transnistria.

Institutul Elie Wiesel a reclamat existența unei străzi cu numele mareșalului Ion Antonescu, iar Comisia de Atribuire de Denumiri a Județului Constanța a avizat favorabil proiectul de hotărâre a Consiliului Local, din septembrie 2016, de schimbare a denumirii Străzii Mareșal Ion Antonescu în Strada Contraamiral Horia Măcellariu. Consiliul Local din 2016, majoritar PSD, a respins însă proiectul de hotărâre.

Primarul Vergil Chițac (PNL) a declarat pentru G4Media că în jurul figurii și rolului jucat de Ion Antonescu în istoria României există ”evaluări diverse, chiar contradictorii, polemici și controverse”.

Chițac a invocat rolul pe care mediile academice și istoricii din Constanța ar trebui să îl aibă în vederea unui verdict cu privire la schimbarea numelui străzii, pentru a evita ”abordările amatoriste”.

Primarul a mai spus, de asemenea, că numeroase nume de străzi din Constanța ar necesita ”un efort sistemic de reevaluare cu posibilitatea operării în mod integrat a unui pachet de propuneri privind redenumirea unora dintre arterele rutiere ale municipiului”.

• ”În jurul figurii şi rolului jucat de mareşalul Ion Antonescu în istoria României există şi în momentul de faţă, atât în spaţiul public, cât şi în mediile de specialitate, evaluări diverse, chiar contradictorii, polemici şi controverse. Avem posibilitatea de a ne adresa Institutului Naţional pentru studiul totalitarismului al Academiei Române, precum şi, după caz, Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, pentru fundamentarea unui eventual demers local în sensul schimbării denumirii străzii respective. Mă aştept ca mediile de specialitate de pe plan local (mediile academice, colectivele de istorici etc.) să ne sprijine cu evaluări ştiinţifice detaliate şi fundamentate în acest domeniu, pentru a evita abordările amatoriste. Un rol important îl are şi opinia cetăţenilor care locuiesc pe strada respectivă, mai ales că modificarea denumirii unei străzi generează o serie de efecte inclusiv administrative, precum schimbarea tuturor documentelor de identitate ale cetăţenilor respectivi. Tot în interesul cetățenilor, publicația dumneavoastră ar putea aduce în atenția publicului acest subiect, iar reacțiile cititorilor vor completa punctele de vedere ale celor mai sus menționați în fundamentarea unei decizii de schimbare a denumirii. Este de la sine evident că, în momentul de faţă, numeroase denumiri ale arterelor rutiere din municipiul Constanţa ar necesita un efort sistemic de reevaluare cu posibilitatea operării în mod integrat a unui pachet de propuneri privind redenumirea unora dintre arterele rutiere ale municipiului”, a declarat primarului Constanței, Vergil Chițac.

Emanuel Plopeanu, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice din Constanța, a declarat pentru G4Media că intenția lansării unei dezbateri referitoare la responsabilitatea lui Ion Antonescu față de soarta evreilor din România în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial ”induce existența unei îndoieli cu privire la realități cunoscute de întreaga comunitate științifică”:

• ”Intenția lansării unei dezbateri cu privire la responsabilitatea unor lideri ai statului român – în cazul de față Ion Antonescu – pentru a justifica adoptarea (sau nu) unei decizii administrative induce existența unei îndoieli cu privire la realități recunoscute de întreaga comunitate științifică și sancționate legal. Este vorba despre politica antisemită, desfășurată în timpul dictaturii lui Ion Antonescu (1940-1944). Documentele de arhivă, declarațiile politice ale perioadei (indiferent de nivelul de la care au fost făcute) fac dovada punerii în aplicare a unei variante antisemite românești, cu scopul eliminării acestei comunități etnice. O soluție finală cu o altă denumire: “curățarea terenului”, dar care a inclus întreaga gamă de măsuri represive: confiscarea averii, limitarea și suspendarea celor mai elementare drepturi, deportarea și, în fine, asasinatul în masă. Pogromul de la Iași (iunie- iulie 1941), “trenurile morții” care au urmat, represiunea de la Odesa (octombrie 1941), deportările evreilor din Bucovina și Basarabia în Transnistria (după iulie 1941) sunt mărturia tragică a aplicării acestei soluții până la ultima consecință. Faptul că trenurile românești nu au mai ajuns în lagărele de concentrare naziste (deși planuri au întocmite împreună cu reprezenanți ai Germaniei naziste) nu compensează aplicarea, așa cum spuneam, variantei românești a soluției finale. Responsabilitatea, după cum demonstrează inventarul de mărturii menționat mai sus, aparține, conducerii statului român din acea perioadă, fără putință de exonerare, în fața realităților tragice”, a declarat decanul Facultății de Istorie și Științe Politice de la Universitatea ”Ovidius” Constanța.

Păstrarea sau acordarea numelui Ion Antonescu unor străzi încalcă legea. Potrivit articolului 13 al OUG 31/2002

• Articolul 13(1) Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice.(2) Se interzice, de asemenea, acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război unor organizații, cu sau fără personalitate juridică.

De asemenea, în mai 2008 Înalta Curtea de Casație și Justiție a respins un recurs împotriva condamnnării lui Antonescu în 1946 pentru crime împotriva omenirii. Astfel, judecătorii instanței supreme au admis recursul formulat de procurori în procesul în care s-a cerut reabilitarea numelui mareșalului Ion Antonescu și au respins cererea de revizuire formulată de Șerban Alexianu, urmașul profesorului Gheorghe Alexianu.

Context

Mareșalul Ion Antonescu a condus România între 1940-1944, perioadă în care au fost deportați, închiși în lagăre și omorâți evreii din Moldova, Basarabia, Bucovina şi Transnistria.

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” spune că în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni.

Mareșalul Ion Antonescu a aprobat politica de stat prin care au fost exterminați evreii din România.

Sursa Foto: Captură video