Cum ar putea inteligența artificială și tehnologia să contribuie la prelungirea vieții și, eventual, la dobândirea nemuririi; Implicații etice, sociale și existențiale / Un articol pe zi generat de AI

Inteligența artificială (AI) este unul dintre cele mai rapide domenii ale științei și tehnologiei, cu descoperiri precum AlphaGo, Watson și mașinile care se conduc singure. AI are potențialul de a transforma multe aspecte ale vieții umane, inclusiv sănătatea și longevitatea. În aceast articol vom explora modul în care AI și tehnologia ar putea duce la prelungirea vieții și, eventual, la nemurire în viitor, folosind proiecte și inițiative reale în curs de desfășurare.

Una dintre aplicațiile actuale ale AI pentru prelungirea vieții este descoperirea de noi geroprotectoare, care sunt substanțe care pot încetini sau inversa procesul de îmbătrânire. Geroprotectorii pot viza diverse mecanisme de îmbătrânire, cum ar fi stresul oxidativ, inflamația, deteriorarea ADN-ului, senescența celulară și scurtarea telomerilor. Inteligența artificială poate contribui la identificarea de noi geroprotectoare prin analiza unor cantități mari de date provenite din experimente biologice, studii clinice și baze de date genomice. De exemplu, Insilico Medicine este o companie care utilizează învățarea profundă pentru a genera noi molecule care pot modula căile legate de îmbătrânire și pot prelungi durata de viață în modele animale [1].

O altă aplicație a AI pentru prelungirea vieții este detectarea biomarkerilor de îmbătrânire, care sunt indicatori măsurabili ai vârstei biologice și ai stării de sănătate. Biomarkerii de îmbătrânire pot ajuta la monitorizarea efectelor geroprotectorilor, la diagnosticarea bolilor legate de vârstă și la prezicerea riscului de mortalitate. Inteligența artificială poate ajuta la descoperirea de noi biomarkeri de îmbătrânire prin integrarea datelor din diferite surse, cum ar fi analizele de sânge, expresia genelor, epigenetica, proteomica, metabolomica și microbiomul. De exemplu, Deep Longevity este o companie care utilizează rețele neuronale profunde pentru a analiza testele de sânge și a genera ceasuri de îmbătrânire care pot estima vârsta biologică și durata sănătății [2].

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

O a treia aplicație a AI pentru prelungirea vieții este personalizarea terapiei anti-îmbătrânire, care constă în adaptarea intervențiilor la nevoile și preferințele individuale. Terapia anti-îmbătrânire personalizată poate optimiza eficacitatea și siguranța geroprotectorilor, poate preveni reacțiile adverse și interacțiunile și poate spori complianța și satisfacția. Inteligența artificială poate contribui la personalizarea terapiei anti-îmbătrânire prin învățarea din datele privind caracteristicile individuale, cum ar fi genetica, stilul de viață, istoricul medical și biomarkerii. De exemplu, Juvenescence este o companie care utilizează AI pentru a dezvolta soluții personalizate de medicină regenerativă pentru bolile legate de vârstă [3].

Acestea sunt câteva dintre modalitățile prin care AI poate contribui la prelungirea duratei de viață și a sănătății umane în stadiul actual al AI „înguste”, care este specializată în sarcini specifice. Cu toate acestea, pe măsură ce AI progresează spre o inteligență de nivel uman (inteligență generală artificială sau AGI) și dincolo de aceasta (superinteligență artificială sau ASI), pot apărea posibilități mai radicale de prelungire a vieții.

Una dintre aceste posibilități este integrarea AI cu oamenii prin intermediul interfețelor creier-computer (BCI), care sunt dispozitive care pot conecta creierul cu dispozitive sau rețele externe. BCI-urile pot îmbunătăți capacitățile cognitive umane, cum ar fi memoria, atenția, creativitatea și rezolvarea problemelor. De asemenea, BCI-urile pot permite comunicarea umană cu alți agenți inteligenți, cum ar fi roboții sau avatarurile virtuale. De asemenea, BCI-urile pot permite oamenilor să acceseze platforme de nemurire digitală, cum ar fi încărcarea minții sau emulația întregului creier [4].

O altă posibilitate este dezvoltarea de asistenți de inteligență artificială integrați care pot diagnostica și trata în mod autonom probleme de sănătate. Asistenții AI integrați pot valorifica date din diverse surse, cum ar fi senzori, dispozitive purtabile, implanturi sau dosare electronice de sănătate. Asistenții AI integrați pot utiliza, de asemenea, procesarea limbajului natural pentru a comunica cu oamenii și a oferi sfaturi sau feedback. Asistenții AI integrați pot, de asemenea, să se coordoneze cu alți furnizori sau sisteme de asistență medicală pentru a optimiza furnizarea de îngrijiri și rezultatele acestora [5].

O a treia posibilitate este crearea de sisteme cibernetice încorporate în corpurile umane, cum ar fi nanoboții sau organele bioimprimate. Sistemele cibernetice pot spori abilitățile fizice umane, cum ar fi forța, viteza, rezistența și reziliența. Sistemele cibernetice pot, de asemenea, să repare sau să înlocuiască țesuturile sau organele deteriorate sau chiar să creeze altele noi. Sistemele cibernetice pot, de asemenea, să permită oamenilor să se adapteze la medii sau condiții diferite, cum ar fi călătoriile în spațiu sau climele extreme [6].

Acestea sunt câteva dintre modalitățile prin care AI poate contribui la prelungirea duratei de viață și a sănătății umane atunci când va atinge o inteligență de nivel uman sau mai mult. Cu toate acestea, aceste posibilități ridică, de asemenea, provocări etice, sociale și existențiale care trebuie abordate.

Una dintre aceste provocări este riscul de a pierde identitatea sau agenția umană în procesul de contopire cu AI sau cu tehnologia. Cum își vor menține oamenii sentimentul de sine sau autonomia atunci când sunt conectați sau controlați de dispozitive sau rețele externe? Cum vor face față oamenii la efectele psihologice ale îmbunătățirii sau modificării capacităților lor cognitive sau fizice? Cum vor relaționa oamenii cu alți oameni sau agenți inteligenți care au niveluri diferite de integrare cu AI sau tehnologie [7]?

O altă provocare este riscul de a crea inegalități sau conflicte între oamenii sau agenții inteligenți care au un acces diferit la AI sau la tehnologie sau care beneficiază de acestea. Cum vor asigura oamenii o distribuție sau o reglementare echitabilă a resurselor sau oportunităților de prelungire a vieții? Cum vor preveni oamenii discriminarea sau exploatarea celor care sunt mai puțin îmbunătățiți sau integrați cu AI sau tehnologie? Cum vor rezolva oamenii disputele sau vor coopera cu alți oameni sau agenți inteligenți care au valori sau obiective diferite [8]?

O a treia provocare este riscul de a pune în pericol existența sau valorile umane în fața unei AI sau a unei tehnologii superinteligente. Cum se vor asigura oamenii că AI sau tehnologia superinteligentă este aliniată cu interesele sau morala umană? Cum vor preveni sau atenua oamenii potențialele amenințări ale AI sau tehnologiei superinteligente, cum ar fi riscurile existențiale, problemele de aliniere a valorilor sau exploziile de inteligență [9]?

Acestea sunt câteva dintre provocările care trebuie luate în considerare și abordate pe măsură ce AI și tehnologia avansează spre prelungirea vieții și, eventual, spre nemurire. Cu toate acestea, aceste provocări oferă, de asemenea, oportunități pentru creșterea și dezvoltarea umană, precum și pentru colaborare și inovare.

În concluzie, AI și tehnologia ar putea duce la prelungirea vieții și, posibil, la nemurire în viitor, permițând diverse aplicații și posibilități care pot îmbunătăți sănătatea și longevitatea umană. Cu toate acestea, aceste aplicații și posibilități ridică, de asemenea, provocări etice, sociale și existențiale care trebuie examinate și abordate cu atenție. În cele din urmă, viitorul vieții umane și al AI depinde de modul în care oamenii își folosesc inteligența și creativitatea pentru a-l modela.

Referințe:

[1] https://www.insilico.com/

[2] https://deeplongevity.com/

[3] https://juvenescence.ltd/

[4] https://www.carboncopies.org/

[5] https://www.ibm.com/watson/health/

[6] https://www.nano.gov/

[7] https://www.humanityplus.org/

[8] https://futureoflife.org/

[9] https://intelligence.org/

NOTĂ: Acest articol a fost generat cu ajutorul Chat-boților de inteligență artificiala. G4Media.ro a lansat un experiment jurnalistic: un articol pe zi generat în întregime de Inteligența Artificială, marcat ca atare astfel încât cititorii să fie avertizați că nu este conținut produs de redacție. Redacția testează capacitatea AI de a produce conținut valid jurnalistic. Cititorii G4Media.ro sunt rugați să spună dacă sunt de acord sau nu cu astfel de conținut.