G4Media.ro

☰

Comisia Europeană: Legea pensiilor reprezintă ”un risc semnificativ” la adresa deficitului bugetar…

sursa foto: Agerpres/ Nicoleta Pană

Comisia Europeană: Legea pensiilor reprezintă ”un risc semnificativ” la adresa deficitului bugetar în 2020 şi în anii următori

Analize • 20 Noiembrie 2019 • • 21 comentarii

Noua Lege a pensiilor, impusă de PSD și votată de Parlament în acest an, care prevede creșteri masive ale pensiilor, reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public în 2020 şi în anii următori în condiţiile, arată Comisia Europeană în raportul care conţine constatările misiunii de supraveghere consolidată desfăşurată în România în 25 septembrie 2019, potrivit Agerpres.

Cea mai mare creștere prevăzută în legea pensiilor e programată pentru septembrie 2020: o creștere cu 40% în medie a fondului de pensii.

Potrivit estimărilor Guvernului de la acel moment, citate de Executivul comunitar, Legea pensiilor va majora cheltuielile guvernamentale cu 0,8% din PIB în 2019, 2,3% în 2020 şi 4,9% în 2021, comparativ cu nivelul din 2018.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

„Participanţii misiunii au subliniat că este neclar cum noua alege a pensiilor (în special majorarea pensiilor cu 40%) poate fi pusă în aplicare fără modificarea calendarului de implementare. Potrivit Consiliului Fiscal şi Băncii Naţionale a României, implementarea Legii pensiilor în calendarul prevăzut în lege nu este compatibilă cu menţinerea deficitului bugetar în limita a 3% din PIB prevăzută în Tratat”, se arată în raportul Comisiei, citat de Agerpres.

Raportul publicat miercuri cuprinde constatările misiunii de supraveghere consolidată desfăşurată în România în 25 septembrie 2019, când premier era Viorica Dăncilă. Misiunea a fost efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Echipa misiunii s-a întâlnit cu secretarii de stat din Ministerul de Finanţe, Daniela Pescaru şi Tiberiu Valentin Mavrodin, cu preşedintele ANAF, Mirela Călugăreanu, cu guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, şi cu şeful Consiliului Fiscal al României, Daniel Dăianu.

Conform documentului CE, autorităţile române de la acel moment nu intenţionau să ia măsuri ca răspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie 2019 privind corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în direcţia obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO).

„Reprezentanţii Ministerului de Finanţe au explicat că Guvernul României nu intenţionează să realizeze o ajustare structurală în 2019 sau 2020”, se arată însă în raportul publicat miercuri.

România face obiectul unor proceduri aplicabile abaterilor semnificative începând cu primăvara anului 2017, fiind, de altfel, primul stat membru care a făcut obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative (PAS).

Foto: Agerpres / Nicoleta Pană

Disclaimer:
- G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

- G4Media nu a primit și nu acceptă reclame de la industrii precum jocuri de noroc, pariuri, alcool și tutun. Este strict opțiunea G4Media. Nu promovăm vicii care pot distruge sănătatea, viața sau cariera unor oameni.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

21 comentarii

  1. Trebuie să ne îndepărtăm de recomandările neoliberale. Prioritatea sunt oamenii, nu afacerile.

    • Schimba marfa, cred ca esti pe aurolac. De unde ai bani sa platesti pensiile daca afacerile nu merg? Iti da statul? De unde, din redevente? Pune-ti draku mana pe lopata si treceti la munca nu stati ca niste parii dupa ecrane si traiti din pensia bunicilor.

  2. Aici nu inteleg eu cum de se baga Comisia in politica noastra. Da, pensiile si salariile trebuie sa creasca pentru ca asa este normal. Nu trebuie sa vina niste functionari europeni sa ne introduca limite si limitari. 3% este o mare mizerie introdusa de UE pentru a limita dezvoltarea statelor estice. Daca tot trebuie sa platim biruri la UE, macar sa ne lase sa castigam suficient astfel incat sa avem din ce plati. Sunt state in UE cu deficite mult mai mari si datorii de 5 ori mai mari decat Romania. Pe acelea nu le vede UE? Problema nu este sa limitezi pensiile, ci sa le maresti constant.

    • @jay

      Inainte sa vorbesti ca un habarnist, pune mana si da un google, citeste 2 paragrafe si lamurete-se care-i treaba cu deficitul ala. Dureaza 2 minute si asa eviti sa te faci de ras.

      Te-ai gandit ca daca treci de 3% cu deifictul automat toate bancile internationale iti maresc dobanzile si la creditele din trecut si la cele pe care vrei sa le iei pe viitor?

      Si ca in acele conditii ca sa eviti sa ajungi in incapacitate de plata, singura alternativa de imprumut ieftin ramane FMI. Iar la FMI cand te duci sa ceri imprumut ti se pun pe masa niste cerinte stricte de reforme care cer austeritate (reducerea cheltuielilor).

    • @jay
      Politica mă-tii, rinocerule!

    • nu cred sa fi vazut vreodata vreun cretin mai mare ca @jay.

  3. Din punctul de vedere al politrucilor de la Bruxelles pensionari trebuie exterminati,medici sa plece in vest gata pregatiti,cei care pot munca fizica tot asa in vest la munca si aici sa repartizeze ei toata pleava din africa si siria…

    • @Muresan

      Vezi ce patesti cand te uiti doar la Antena3? Ajungi sa crezi toate minciunile care se spun acolo si iti inchipui ca Romania e singura pe tot globul asta si face ce vrea ea. Ei bine, lucrurile nu stau asa pt ca Romania depinde foarte mult de imprumuturi externe in valuta. Ne trebuie valuta ca sa platim produsele pe care le aducem din import.

      Daca am fi ca pe vremea lui Ceausescu si sa nu mai importam nimic, adica sa acceptam sa traim doar cu ce se produce in Romania, atunci da am putea da pensii duble in Lei, pt Romania n-ar avea o problema sa tipareasca Lei in prostie.

      Crezi ca ar fi o viata buna? Fara importuri inseamna sa nu mai ai fructe de genul banane, portocale etc sa nu mai ai carne de porc si de vita din import, sa nu mai ai vodka, whisky si restul bauturilor din import. Sa nu mai ai haine si papuci din import. Sa nu mai ai electronice din import: televizoare, frigidere, cuptoare cu microunde, etc. etc.

      Si hai sa ne intelegem. Toate firmele private romanesti care fabrica produse importand piese si subansamble (cum sunt Dacia, Ford, Arctic si multe multe altele) ar trebui fie sa se inchida, fie sa fabrice produse mult mai proaste calitativ fiind obligate sa foloseasca doar piese romanesti.

      Daca vrei asa, atunci putem sa dam pensii duble. Ne rupem complet de valuta si importuri si ne tiparim noi LEI in prostie aici in Romania.

  4. Exista un legatura directa intre notiunile de „productivitate”-„eficienta”-„competitivitate”-„pretul muncii”-„contributivitate”-„pensie”.

    Mai simplu, intr-o societate sanatoasa la cap NU TREBUIE SA CREASCA SALARIILE SI PENSIILE daca productivitatea si competitivitatea nu asigura suficienti bani din care o parte sa fie alocati platii de salarii crescute si de pensii marite.

    Este o aberatie afirmatia potrivit careia cresterea salariilor si a penciilor trebuie sa creasca „pentru ca asa este normal” … e ca si cum s-ar spune ca trebuie sa beneficiezi de un serviciu sau de un produs fara sa-l platesti sau sa-l platesti intr-o limita mai mica decat face pentru ca asa au unii impresia ca e „normal”.

    Infantilismul dus la extrem de politicienii care speculeaza prostia in masa si beneficiile fara justificare a creat un sentiment colectiv extrem de periculos, pentru ca suma de insi care beneficiaza de salarii si pensii marite a crescut doar pentru ca asa s-a scris intr-o lege. Numai in sistemele socialiste si comuniste veniturile populatiei se stabilesc prin legi, iar nu in temeiul potentialului pietii si economiei.

    Insa ce vreau sa va comunic este ca dreptul la salariu si dreptul la pensie sunt o discutie, iar marirea sau scaderea cuantumului lor este o alta discutie.
    Daca scde cuantumul salariului sau al pensiei acest lucru nu echivaleaza cu pierderea a insusi dreptului la salariu sau la pensie … aceste drepturi continua sa existe dar valoarea lor poate si, in situatii exceptionale, trebuie sa scada, astfel incat sa poata fi satisfacute in raport de nivelul economic.

    In acest sens, art. 53 din Constitutie, referitor la restrangerea drepturilor fundamentale prevede:
    „(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.”

    Asadar, PENTRU APARAREA ORDINII SI A LIBERTATILOR SI DREPTURILOR ALTOR CETATENI CARE POT FI AFECTATI DE MASURA CRESTERII SALARIILOR SI PENSIILOR, se pot decide masuri politice prin care cresterile de salarii si de pensii pot fi restranse sau cuantumul acestora poate fi redus.
    Asemenea restrangeri trebuie sa fie PROPORTIONALE cu situatia care a determinat necesitatea restrangerii.
    Pai ia imaginati-va ca toate cresterile de salarii si de pensii au fost facute pentru satisfacerea activului de partid si pentru asigurarea unui numar cat mai mare de votanti psd, stiindu-se foarte clar ca asemenea beneficii urmau sa afecteze drepturile altor salariati si ale unor persoane care nu doresc sa traiasca din pensia pe care le-o va da statul.

    Mai mult, exista o decizie CCR din anul 2014 care zice ca, din cauza dificultatilor economice sistemice, statul poate plafona despagubirile pentru incalcarea dreptului fundamental de proprietate. Pai daca CCR a zis inca din 2014 ca un drept fundamental incalcat poate fi compensat intr-o limita stabilita de stat, inseamna ca statul are posibilitatea sa reduca limitele financiare ale oricarui alt drept care se circumscrie dreptului fundamental de proprietate, asa cum sunt dreptul la salariu si dreptul la pensie.

    Iar eu va intreb: daca statul de drept Romania a zis prin vocea CCR ca dreptul fundamental de proprietate poate fi compensat in mod plafonat, atunci de ce n-ar putea fi plafonate pensiile si salariile?
    Nu am nicio indoiala ca sustineti ideea de stat de drept si aparati valorile statului de drept. Prin urmare acceptati si ideea ca statul de drept poate plafona drepturi care pot fi circumscrise dreptului fundamental de proprietate, pentru ca deja a decis ca insusi dreptul fundamental de proprietate poate fi compensat printr-o compensatie plafonata.

    • Intrebat daca se vor taia pensiile, Cîțu a evitat un „da/nu” si a repetat doar ca „vom fi in limitele legii”. Se va ascunde guvernul in spatele unui artificiu de limbaj ?

  6. Pregatesc terenul , pentru impozitarea pensiilor , si impunerea de noi taxe pensoinarilor .
    Le doresc romanilor sa „TRAIASCA BINE ” cu klauss-ul lor cu tot .

  7. Dar sa dam 400 de milioane de euro tovarasilor capitalisti Micula nu e un risc ?

  8. Dacă se măresc pensiile in ritmul impus de lege după un an pensia minima va depăși cu mult salariul mediu. Atunci nimeni dintr-o familie nu va mai dori sa lucreze pentru ca vor trai toți regește din pensia părinților. Sa trăiți cumpătat!

  9. De cât sa tae pensiile mai bine spânzuram Burghezi.

  10. Atata teorie cu cresterea pensiilor!La cimitir cu noi si scapati de pensionari!

  11. OAMENI BUNI, EU IMI DORESC SA TRAIESC DECENT SI LINISTITA LA PENSIE DUPA 49 DE ANI VECHIME IN MUNCA CU GRUPA CU TOT. SA NU CER COPILULUI MEU UN BAN, SA NU ĎAU SPAGA LA MEDIC, SA BENEFICIEZ DE BILETE LA TRATAMENT FARA SA PLANG PE LA COZI LA CASA DE PENSII, SA POT PLECA SI EU INTRO TARA STRAINA DACA AM O PENSIE PE MASURA VECHIMII. OARE CER PREA MULT? NU MA BUCUR CA MI A CRESCUT PENSIA DACA ASTA INSEAMNA SACRIFICIU PENTRU COPILUL SI NEPOTUL MEU, NU VREAU O MARIRE DE PENSIE PENTRU A-MI CASTIGA VOTUL PE MINCIUNA, AROGANTA SI IMPRUMUTURI PESTE MASURA. VREAU O TARA CA PORTUGALIA UNDE TINERII SI PENSIONARII SUNT SPRIJINITI, AJUTATI SI APRECIATI. E OARE PREA MULT?

    • Cam mari pretentiile Daomna Elena , Portugalia este o tara , ca o tara , nu una acaparata de klauSS , si pusa pe tava celui de al 4 lea Reich .

  12. După logica expusă de „AREA”rezultă că statul prin lege se poate implica și în alte domenii economice private,gen preț alimente,chirii,etc. ????

    • Nu trebuie sa vorbiti de logica mea … e mult mai simplu sa cititi si apoi sa intelegeti cu propria dvs minte.
      Dar pentru asta, trebuie intai sa cititi art. 53 din Constitutia Romaniei si paragraful 33 din decizia CCR 686/2014, unde scrie negru pe alb ca:
      „Este adevărat că un asemenea tratament juridic aplicat constituie prin natura sa o limitare a dreptului de proprietate privată prevăzut de art. 44 din Constituţie, astfel încât Curtea urmează a stabili dacă limitarea este justificată. În privinţa justificării limitării dreptului de proprietate, Curtea Constituţională va avea în vedere „testul” de proporţionalitate conturat în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 17 iulie 2014, sau Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014), potrivit căruia limitarea drepturilor fundamentale trebuie să fie condiţionată de îndeplinirea anumitor cerinţe, respectiv existenţa unei dispoziţii constituţionale care să permită legiuitorului să stabilească conţinutul şi limitele dreptului de proprietate – în această privinţă art. 44 alin. (1) din Constituţie fiind elocvent – şi respectarea principiului proporţionalităţii. În acest sens, Curtea reţine că măsura criticată urmăreşte un scop legitim, şi anume executarea obligaţiilor statului rezultate din legislaţia adoptată în materia restituirilor bunurilor imobile preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, obligaţii afectate de problemele sistemice constatate chiar în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În continuare, Curtea reţine că este o măsură adecvată, fiind capabilă în mod abstract să ducă la îndeplinirea scopului urmărit, este necesară, statul dispunând de resurse financiare ce apar ca fiind limitate în raport cu numărul şi valoarea cererilor ce intră sub incidenţa Legii nr. 165/2013 şi, totodată, păstrează un just echilibru între cerinţele de interes general referitoare la funcţionalitatea sistemului de despăgubire şi protecţia dreptului de proprietate privată a individului, acesta beneficiind de despăgubiri rezonabile raportate la valoarea bunului imobil preluat abuziv; aşadar, dispoziţia legală criticată nu consacră un dezechilibru între cele două interese concurente, dimpotrivă, reconciliază cele două interese, grav afectate în perioada anterioară adoptării Legii nr. 165/2013″.

      Prin urmare, daca insusi dreptul fundamental de proprietate poate fi restrans, drepturile derivate din acest drept de ce nu ar putea fi si ele restranse?
      Si da, poate nu stiti, statul se poate implica prin lege chiar in domenii economice private … spre ex. prin Legea nr. 469/2002 Legea nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale prin care principiul liberatii contractuale ce guverna dreptul comercial era „conditionat”… aceasta lege a fost in vigoare 7 ani, fiind abrogata prin Legea 246/2009.

      Insa ce trebuie sa retineti e ca dupa 1989 asa zisele regimuri democratice au dat legi prin care s-au implicat atunci cand au vrut in domeniile economice private. Cine va garanteaza ca nu se vor mai intampola asemenea situatii?

  13. Aseara, analfabeta Vasilica Dancila a fost prezenta la TVR 1-PSD, la PSDistul Ionut Cristache!
    Evident ca NU a intrebat-o despre acest Raport al Comisiei Europene, ii depasea nivelul!
    I-a tot ridicat mingile la fileu, doar-doar o mai convinge macar 3 babe stirbe si 2 mosi analfabeti!!