Cele patru crize mari care amenință președinția lui Trump

La începutul lunii februarie, după ce Senatul dominat de republicani l-a achitat de acuzațiile de abuz de putere și obstrucție a Congresului aduse de către democrați în scandalul Ukrainegate, președintele Donald Trump se afla într-o poziție avantajoasă. Ieșit întarit din procedura de impeachment, cu o economie care mergea foarte bine și o rată de popularitate care o depășea pe cea a lui Barack Obama în același moment al președinției (49%, sondaj Gallup), liderul republican părea că va obține fără probleme al doilea mandat de președinte.

Ulterior, șansele sale păreau și mai clare după ce democrații, aflați în mijlocul unui război fratricid între moderații și radicalii din partid, l-au propulsat în prim-plan pe fostul vicepreședinte Joe Biden, considerat de unele voci drept cel mai slab candidat propus de vreunul din cele două mari partide americane în ultimele decenii.

Astăzi însa, la doar câteva luni de la victoria din Senat, Trump traversează cel mai dificil moment al mandatului său, cu cel puțin patru crize majore care amenință nu doar realegerea sa la Casa Albă, ci chiar și actualul său mandat de președinte al Statelor Unite.

Pandemia de coronavirus. Este cea mai gravă criză de sănătate publică cu care se confruntă Statele Unite după 1918. Din momentul în care a apărut în China, la sfârșitul anului 2019, virusul s-a răspândit în toată lumea, iar SUA sunt în prezent cea mai afectată țară, cu peste 1.817.000 de cazuri și mai mult de 105.475 de decese.

În confruntarea cu pandemia, unele dintre inițiativele președintelui Trump au fost cel puțin controversate. Administrația sa a fost acuzată că a răspuns inițial lent (deși Trump a emis inca din 31 ianuarie un ordin executiv care a blocat intrarea în Statele Unite a oricărei persoane care fusese în China în ultimele 14 zile, iar la mijlocul lunii martie a anunțat o interdicție a călătoriilor din Europa către SUA, după ce continentul european a înregistrat o creștere semnificativă a cazurilor, în special în Italia și Spania), apoi a urmărit să minimalizeze situația, înainte de a încerca să limiteze proporțiile dezastrului, mobilizând o gamă uriașă de resurse și implementând planuri de stimulare economică de trilioane de dolari.

Casa Albă a fost, de asemenea, ținta multor critici în această criză, în timp ce conferințele de presă zilnice ținute de Trump au fost marcate de afirmații contradictorii, declarații considerate scandaloase și confruntări cu ziariștii.

Dezastrul economic. Cifrele excelente înregistrate de economia americană înainte de coronavirus s-au evaporat aproape peste noapte. Pre-pandemie, experții se așteptau ca economia SUA să crească cu aproximativ 2% în acest an. Pâna aproape de sfârsitul lunii mai însă, peste 95% din America se afla într-o anumită formă de blocaj, cu consecințe devastatoare pentru sectoare întregi din economie.

O estimare făcută în aprilie de Congressional Budget Office (CBO), o agenție federală independentă care furnizează informații bugetare și economice Congresului de la Washington, afirma că pandemia de coronavirus ar putea distruge 40% din economia Statelor Unite și să crească de patru ori deficitul federal anual la 3.7 trilioane de dolari, făcând ca datoria națională să ajungă la aproape 27 de trilioane de dolari.

Doar statul New York – care este focarul infecțiilor cu COVID-19 din America – va înregistra o pierdere de 243 de miliarde de dolari din cauza pandemiei, efectele economice și financiare urmând să se resimtă pentru o perioadă lungă de timp.

Expertii cred ca rata șomajului este prevăzută să atingă 15% în trimestrul al doilea și al treilea din 2020, în creștere dramatică față de nivelul de sub 4% din primul trimestru al anului. CBO anticipează că numărul total al americanilor care își vor pierde locurile de muncă în următoarele două trimestre va fi de 27 de milioane, în timp ce alte opt milioane de angajați vor părăsi forța de muncă.

Rata șomajului va fi în medie de 11.4% în acest an, iar CBO consideră că acest nivel se va menține la aproximativ 9.5% până la sfârșitul anului 2021 – aproape de trei ori nivelul existent înainte de izbucnirea pandemiei.

CBO preconizează că economia Statelor Unite se va contracta 0.9% în primul trimestru și 11.8% în al doilea trimestru în 2020. La nivel anual, economia americană se va contracta aproape 40% în aprilie, mai și iunie.

Experții cred că Produsul Intern Brut se va contracta 5.6% în acest an și va crește cu doar 2.8% anul viitor. Starea în care se află economia Statelor Unite în primul trimestru al anului 2020 nu va fi atinsă complet până la sfârșitul anului viitor. Cifrele privind datoria și deficitul fiscal pentru 2020 sunt pe cale să devină astfel cele mai ridicate după cel de-al Doilea Război Mondial.

Toate acestea sunt cifre de coșmar pentru un lider care miza pe forța economiei Statelor Unite în încercarea de a obține un nou mandat de președinte.

Protestele anti-rasism. George Floyd, un bărbat de culoare, a murit la 25 mai, de Memorial Day, în timp ce se afla în custodia poliției din Minneapolis (Minnesota), după ce un ofițer alb a ținut genunchiul pe gâtul sau pentru mai mult de 8 minute. Incidentul, care a fost înregistrat cu telefoanele mobile de mai mulți martori, a dus la concedierea celor patru polițiști implicați și la arestarea ulterioară a ofițerului care și-a ținut genunchiul pe gâtul lui Floyd.

Protestele declanșate pentru a denunța brutalitatea unor polițiști albi împotriva membrilor comunității afro-americane s-au extins ulterior în sute de orașe americane, iar multe dintre ele au devenit violente, provocand moartea a cel puțin patru persoane, rănirea a sute de demonstranți și polițiști, arestarea a mii de manifestanți, precum și distrugerea și incendierea a numeroase magazine, restaurante, bănci și mici afaceri.

Trump și alți politicieni conservatori susțin că demonstrațiile legitime declanșate de moartea violentă a lui Floyd au fost acaparate de stânga radicală americană, iar președintele a anunțat că guvernul Statelor Unite va desemna grupul de extremă stânga Antifa ca organizație teroristă. Anunțul lui Trump a venit în contextul în care oficiali locali și federali, precum și politicieni din cele două mari formațiuni americane (Partidul Democrat și Partidul Republican) s-au contrazis în ultimele zile în legătură cu cine anume se află în spatele escaladării violențelor: extremiștii de stânga, mișcarea Black Lives Matter sau naționalistii albi.

Luni seara, președintele a plusat, amenintând că va trimite armata pe străzi pentru a pune capăt violențelor și distrugerilor, o declarație care a inflamat și mai mult spiritele în stânga eșichierului politic, dar care a fost salutată de către republicani și analiștii conservatori.

Dincolo de toate declaratiile controversate din ultilmele zile, este limpede că Trump se confruntă acum cu cele mai grave tulburări sociale de după 1968, mult mai violente decât faimoasa miscare Occupy de la sfârsitul deceniului trecut.

La o săptămână după moartea lui George Floyd în custodia poliției, mai multe orașe au impus interdicții de a ieși din case după anumite ore și mai multe state au desfășurat membrii Gărzii Naționale pentru a restabili ordinea, în scene similare cu cele de după asasinarea lui Martin Luther King Jr. Unii analisti echivalează demonstrațiile actuale cu luptele pentru egalitate socială și de rasă din deceniile șase și șapte ale secolului trecut.

Criza de imagine. Pentru un președinte foarte atent la imginea sa publică, toate cele trei crize majore pe care le-am menționat mai sus creează un tablou de coșmar. Imaginile cu manifestanți loviți de polițiști, cu ziariști atacati de forțele de ordine, cu ofiteri agresati  sau cu Casa Albă asediată de protestatari sunt difuzate continuu de canalele mass-media și erodează credibilitatea președinției sale.

Iar acestea vin, sa nu uitam, imediat dupa ce criza coronavirusului a facut ravagii în unele state americane (New York, New Jersey, Illinois, California, Massachusetts), cu camioane frigorifice încărcate cu cadavre, cu milioane de americani trimisi în somaj si cu cozi kilometrice la magazine alimentare, în secvente greu de imaginat pentru America secolului 21.

Nu e de mirare că, cu o presă în majoritar ostilă și care îl critică aproape non-stop, Trump se află acum într-o situație din ce în ce mai dificilă, astfel explicându-se avalanșa de mesaje tweet și de oportunități de imagine la care apelează pentru a se adresa bazei sale de votanți fideli. Sunt momente critice pentru Administrația Trump, iar felul în care vor evolua lucrurile va cântari enorm la alegerile din noiembrie.

Concluzie. Actuala perioadă este de departe cea mai grea din mandatul lui Trump. Russiagate, Ukrainegate, Stormy Daniels sau procedura de demitere par acum niște evenimente îndepărtate și ridicole comparativ cu criza coronavirusului, cu dificultățile economice și financiare ori cu convulsiile sociale pe care le traversează America în aceste zile.

Deși fiecare eveniment trecut a fost văzut de analiștii americani drept finalul politic al lui Trump, președintele a scăpat cu bine de fiecare dată, cu abilitate extraordinară de a face fata dezastrelor. Capacitatea sa de a-și reveni pare să fie direct proporțională cu dimensiunea crizei cu care se confruntă.

Mulți comentatori cred că în aceste zile se decide nu doar cel de-al doilea mandat de președinte, ci chiar supraviețuirea sa politică. Întrebarea care se pune este însa dacă aceasta este doar o altă furtună prin care Trump va reuși să treacă cu brio sau va fi cu adevarat „începutul sfârsitului” pentru liderul republican?

Surse: AP, New York Post, WashingtonPost, YouTube, Twitter, BBC, Axios, The Week, New York Times