G4Media.ro

Ce prevede noua strategie a Comisiei Europene privind extinderea Schengen cu alte…

Ce prevede noua strategie a Comisiei Europene privind extinderea Schengen cu alte patru țări, inclusiv România, și cum a fost primită vestea în Parlamentul European / Demersuri ale politicienilor români

Noua strategie a Comisiei Europene privind spațiul Schengen, promisă de Ursula von der Leyen încă din septembrie anul trecut, a fost transmisă Parlamentului European, iar primele reacții sunt de susținere a acesteia, inclusiv a propunerii de extindere. Comisia a indicat patru state membre UE care ar trebui incluse și în spațiul Schengen – România, Bulgaria, Croația și Cipru – și a făcut un apel către Consiliul UE, unde stă decizia, să acționeze în acest sens.

În noua strategie lansată miercuri, consultată de G4Media.ro, Comisia Europeană susține că viitorul spațiului Schengen trebuie să fie marcat de extindere, care va veni „în întâmpinarea așteptărilor legitime ale acestor țări, fiind de altfel și o obligație legală pentru ele odată ce, în urma unor evaluări, s-a stabilit că sunt pregătite să adere la spațiul Schengen”.

În detaliu, Comisia se referă la patru state membre UE care așteaptă să fie primite în Schengen: România, Bulgaria, Croația și Cipru. Bulgaria și România au fost evaluate pozitiv în îndeplinirea cerințelor tehnice ale Schengen încă din 2010/2011, amintește Comisia Europeană în noua strategie.

În ceea ce privește Croația, la 22 octombrie 2019, Comisia a adoptat o comunicare în care se preciza că țara a luat măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen. O revizuire specifică la frontierele externe ale Croației a reconfirmat concluziile comunicării.

  • „Comisia consideră că este momentul ca aceste evaluări pozitive să aibă o finaliate și, prin urmare, solicită Consiliului să ia măsurile necesare pentru ca Bulgaria, România și Croația să devină parte a zonei fără controale la frontiere interne ale statelor membre”, scrie Comisia în strategia privind spațiul Schengen.

În prezent, Bulgaria, România și Croația implementează o mare parte a acquis-ului Schengen, dar fără beneficiile depline pe care le aduce calitatea de membru al spațiului Schengen.

„Acest lucru trebuie corectat”, mai precizează textul Comisiei, care se declară convinsă că toate cele trei țări care se vor alătura spațiului Schengen în totalitate vor contribui la creșterea securității în UE în ansamblu, „deoarece aceste țări vor putea apoi să exploateze pe deplin instrumentele disponibile, cum ar fi cele legate de sistemul de informații privind vizele și de interoperabilitate”.

„Aderarea lor este în cele din urmă crucială pentru o încredere reciprocă consolidată în spațiul Schengen”, punctează strategia Comisiei Europene.

Citește integral Strategia privind Schegen a Comisiei Europene transmisă PE

Cât privește Cipru, este de asemenea pe lista de recomandări a Comisiei privind aderarea la spațiul Schengen, cu condiția ca procersul de evealuare la care este supusă țara în prezent să se finalizeze cu succes.

Iar informațiile par să fie favorabile Ciprului. „Din punct de vedere tehnic, sistemul național al Ciprului este pregătit să se integreze în sistemul de informații Schengen, prin urmare, Consiliul ar putea lua o decizie în curând de a acorda Ciprului acces parțial la sistemul de informații Schengen, ca un prim pas important”, precizează strategia Comisiei Europene.

Concluzia CE s-a concretizat într-un apel către Consiliul UE: „să ia măsurile necesare pentru ca Bulgaria, România și Croația (precum și Cipru, odată ce a finalizat cu succes procesul de evaluare Schengen în curs de desfășurare) să devină parte a zonei fără controale la frontierele interne”.

Sursa foto: Fabienne Keller / Twitter

Reacții în Parlamentul European

Noua strategie a Comisiei Europene privind spațiul Schengen a fost primită favorabil de membrii Parlamentului European, chiar dacă există și critici.

Europarlamentarul Fabienne Keller (grupul Renew Europe) a tras concluzia că analiza Comisiei Europene „este clară”: România, Bulgaria și Croația respectă acquis-ul și sunt pregătite să adere la zona Schengen.

„Să integrăm aceste state în Schengen fără întârziere, pentru a extinde zona liberei circulații și a consolida granițele externe ale Uniunii Europene”, a transmis Fabienne Keller într-un mesaj pe Twitter.

Grupul socialiștilor și democraților (S&D) se referă doar la Bulgaria și România și solicită să fie acestea să devină „membri complet integrați în spațiul Schengen”.

Socialiștii au și critici la adresa modului în care funcționează în prezent spațiul Schengen și profită de ocazie pentru a repune pe tapet o nemulțumire mai veche a europarlamentarilor în relația cu instituțiile UE, cerând competențe egale pentru Parlamentul European.

„Frontierele externe ale UE sunt frontiere comune și de aceea Parlamentul European ar trebui să se afle pe picior de egalitate cu Consiliul în calitate de colegislator în revizuirea acestor reguli. Pentru a readuce libera circulație pe calea cea bună printr-o evaluare eficientă, solicităm rapoarte periodice privind starea Schengen, vizite inopinate din partea Comisiei pentru a evalua situația de pe teren și planuri de acțiune din partea guvernelor pentru remedierea oricăror probleme. Acolo unde regulile sunt încălcate (…), ne așteptăm ca Comisia să meargă în instanță împotriva guvernelor UE pentru a opri orice restricții disproporționate și inutile privind libera circulație”, a declarat Tanja Fajon, europarlamentar S&D și președinte al Grupului de examinare Schengen, potrivit unui comunicat de presă al Grupului.

Tanja Fajon făcea referire și la măsurile impuse de unele state membre care au reintrodus controale la frontiere în contextul pandemiei.

Grupul PPE susține noi reguli pentru a proteja libera circulație în Europa.

„În ceea ce privește viitoarea strategie, trebuie învățate lecții din ultimii opt ani, de la ultima reformare a guvernanței Schengen. S-au schimbat multe și prea multe nu funcționează. Avem nevoie de o mai mare coordonare la nivelul UE, cu un rol sporit pentru UE De asemenea, trebuie să intensificăm o mai bună cooperare polițienească între statele membre, să instituim un mecanism real de criză și, cel mai important, să stimulăm încrederea reciprocă între statele membre”, a declarat Paulo Rangel, negociator al Grupului PPE pentru Raportul Schengen, citat într-un comunicat de presă al grupului PPE.

Paulo Rangel a salutat ulterior, într-un mesaj pe Twetter, strategia „ambițioasă” a Comisiei Europene privind spațiul Schengen:

„Schengen este bijuteria coroanei din Europa . Libertate, securitate și mobilitate pentru toți europenii. (…) Este timpul să redăm Schengen europenilor”, a scris Rangel.

Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP; grupul PPE) a cerut public Olandei să nu mai blocheze „dreptul” României de a intra în spațiul Schengen.

„Guvernul olandez are obligația să renunțe la dublul standard în ceea ce privește evaluarea acestui dosar și să nu mai blocheze dreptul nostru de a fi membri ai spațiului Schengen. Aderarea imediată la spațiul Schengen – un drept și o obligație față de România. România este pregătită să facă acest pas încă din 2011, îndeplinind criteriile prevăzute în acquis-ul Schengen. De aceea, Comisia solicită Consiliului UE să întreprindă măsurile necesare pentru ca România să devină parte a spațiului Schengen”, a spus Tomac, potrivit unui comunciat de presă.

Vlad Gheorghe (USR PLUS, grupul Renew Europe) susține că de vină pentru faptul că România nu este încă în Schengen, deși îndeplinește din 2011 condițiile tehnice, sunt „politicienii corupți, care prin acțiunile lor împotriva justiției și statului de drept au dus inclusiv la menținerea Mecanismului de Cooperare și Verificare asupra țării noastre”.

„Acum, Comisia Europeană spune răspicat ceea ce eu și colegii din delegația USRPLUS în grupul Renew Europe din Parlamentul European insistăm să se întâmple: România TREBUIE să facă parte din Spațiul Schengen! Cetățenii onești nu trebuie să sufere pentru acțiunile politicienilor corupți care au făcut ORICE ca să scape de pedeapsă. Românii, la fel ca bulgarii, croații, ciprioții merită să se bucure de toate drepturile pe care le au în cadrul Spațiului Schengen toți ceilalți europeni, cât timp țara lor îndeplinește toate condițiile necesare din punct de vedere tehnic”, a scris Vlad Gheorghe pe Facebook.

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, grupul S&D), salută propunerea Comisiei Europene de extindere a Spațiului Schengen.

„Primirea României în zona de liberă circulație a Europei este o șansă majoră, care trebuie folosită la potențialul său maxim. Țara noastră s-ar alătura, astfel, celorlalte State Membre care permit trecerea granițelor fără prezentare actelor de identitate și fără opriri pentru control. Beneficiile ar fi, așadar, incontestabile – atât pentru turism, cât și pentru comerț, IMM-uri sau transporturi etc.
Decizia e, acum, în mâinile Consiliului European, reprezentat de sefii de stat și de guverne ale celor 27 de state membre UE, ceea ce înseamnă că e nevoie de dialog constant și implicare politică la cel mai înalt nivel. E o fereastră de oportunitate pe care România nu trebuie să o rateze”, a precizat Corina Crețu într-o postare pe Facebook.

Mai mulți europarlamentari români au inițiat, în martie, un alt demers și au depus amendamente la bugetul Uniunii Europene din 2022, care include între priorități „asigurarea unui mediu sigur și prosper pentru cetățenii europeni”, cu trimitere directă la spațiul Schengen, referindu-se în mod concret la aderarea României, Bulgariei și Croației.

Europarlamentarii USR PLUS, Nicolae Ștefănuță și Vlad Gheorghe, alături de alți membri ai grupului Renew Europe din alte țări, au insistat într-un amendament în legătură cu beneficiile economice pe care le-ar avea UE lărgind spațiul Schengen.

„Reamintește că spațiul Schengen sporește beneficiile economice pentru statele sale participante; subliniază că economia UE ar putea fi stimulată de aderarea la spațiul Schengen a statelor membre candidate care îndeplinesc deja toate cerințele tehnice; subliniază că aderarea acestor state membre la spațiul Schengen ar amplifica impactul bugetului UE și al fondurilor de redresare ale statelor și ar avea un impact direct asupra unei redresări economice mai rapide”.

Într-un alt amendament, europarlamentarii USR PLUS îndeamnă, din nou, Consiliul UE să prezinte un nou proiect de decizie privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquisului Schengen în Bulgaria și România „în cel mai scurt timp posibil”.

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu (grupul S&D) a propus adăugarea unui amendament care să prevadă că se „reiterează apelul lansat de Parlamentul European pentru integrarea rapidă a României, Bulgariei și Croației în spațiul Schengen”.

Votul politic din Consiliul UE și demersurile politicienilor de la București

Consiliul UE este locul unde se întâlnesc toate statele membre, iar o decizie la nivel politic trebuie luată cu unanimitate.

Această unanimitate a lipsit în anii trecuți, ceea ce a făcut ca România și Bulgaria, primele evaluate pozitiv din punct de vedere tehnic pentru aderarea la Schengen, să fie lăsate în afara zonei de liberă circulație.

Decizia la nivel politic a însemnat și legarea unui vot pozitiv de aderare la spațiul Schengen de îndeplinirea condiționalităților din Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), o evaluare anuală a experților Comisiei Europene arătând gradul în care cele două țări respectă angajamentele luate la aderare, mai ales în privința luptei cu corupția, garantarea independenței justiției și respectarea statului de drept.

Olanda s-a opus în mod constant, încă din 2011, intrării României în spațiul Schengen și a condiționat un vot favorabil aderării de două rapoarte MCV pozitive consecutive.

În iunie 2018, premierul Olandei, Mark Rutte, a declarat în Parlamentul European că, pentru a adera la spațiul Schengen, ”România și Bulgaria trebuie să îndeplinească anumite condiții definite în MCV, iar corupția e una dintre cele mai importante”.

Guvernul a lansat chiar la începutul anului discuția despre aderarea României la spațiul Schengen, în tandem cu „finalizarea” MCV.

Pe 26 ianuarie, premierul Florin Cîțu a anunțat că a discutat cu prim-ministrul olandez, Mark Rutte, căruia i-a spus că România este „pe deplin pregătită” pentru a intra în zona Schengen.

„În cursul zilei de ieri am avut o convorbire telefonică cu Prim-ministrul Țărilor de Jos, Mark Rutte. Am analizat perspectivele promițătoare ale cooperării dintre România și Țările de Jos, concentrându-ne pe consolidarea relațiilor economice și pe dinamizarea dialogului politic. Obiectivul nostru legitim de aderare la spațiul Schengen a fost unul dintre punctele esențiale atinse în discuția cu Prim-ministrul Rutte, căruia i-am transmis că România este, fără îndoială, pe deplin pregătită pentru a intra în zona Schengen”, a scris Florin Cîțu atunci pe Facebook.

Cu un an înainte, în februarie 2020, fostul premier Ludovic Orban se întâlnea, de asemenea, cu olandezul Mark Rutte, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

„Totodată, prim-ministrul Orban a evidenţiat obiectivul legitim al României de finalizare a procesului de aderare la spaţiul Schengen, pentru care România este deplin pregătită”, se arata într-un comunicat de presă al Guvernului.

Ce scrie în programul de guvernare al coaliției PNL-USR PLUS-UDMR despre aderarea la spațiul Schengen

  • Este un lucru recunoscut faptul că frontierele României îndeplinesc toate condițiile tehnice asumate, pentru a face posibilă aderarea la Spațiul Schengen. MAI va continua să-și îndeplinească misiunile pentru ca obiectivul aderării la spațiul Schengen să rămână realizabil, inclusiv prin întărirea cooperării operaționale pentru securizarea frontierelor, în cadrul Agenției FRONTEX, respectiv prin adoptarea măsurilor de ordin tehnic, legislativ și material din competență pentru implementarea sistemelor europene de informații pentru frontieră și securitate1 și asigurarea interoperabilității acestora.
  • Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la Spațiul Schengen și la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluțiilor la nivel UE privind reforma spațiului Schengen și a consolidării Uniunii Economice și Monetare. De asemenea, Guvernul va continua demersurile de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ce privește independența și eficiența sistemului judiciar românesc. La nivel european, Guvernul va fi un promotor activ al mecanismului european privind statul de drept.

Sursa foto: Comisia Europeană / Twitter

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.