Continuarea integrării spațiului Schengen, prioritate în bugetul Uniunii Europene pentru 2022 / Ce amendamente au susținut europarlamentarii români din Comisia pentru bugete în privința includerii României în Schengen

Comisia pentru bugete a Parlamentului European a adoptat o serie de propuneri pentru bugetul Uniunii Europene din 2022, una dintre cele cinci priorități pe care este construit vizează „asigurarea unui mediu sigur și prosper pentru cetățenii europeni”, cu trimitere directă la spațiul Schengen, europarlamentarii români din comisie aducând amendamente în legătură cu aderarea României, Bulgariei și Croației.

Proiectul de rezoluție, redactat de raportorul Karlo Ressler (grupul PPE), a fost adoptat, miercuri, de Comisia pentru bugete, cu 30 de voturi pentru, 3 împotrivă și cu 7 abțineri, potrivit anunțului oficial al comisiei.

Primul punct al direcției prioritare „Asigurarea unui mediu sigur și prosper pentru cetățenii europeni”, se referă la spațiul Schengen:

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

„consideră că prosperitatea și creșterea economică, securitatea internă, protecția frontierelor externe ale UE, buna funcționare a spațiului Schengen și libera circulație pe teritoriul UE sunt elemente legate indisolubil și reciproc avantajoase; reliefează că, conform evaluărilor experților, continuarea integrării spațiului Schengen ar oferi statelor membre de la frontierele externe ale Uniunii posibilități financiare mai mari de a-și controla frontierele; subliniază importanța unor investiții solide ale UE în domeniul securității interne, cu scopul de a îmbunătăți asigurarea respectării legii și răspunsul judiciar al UE la amenințările reprezentate de infracțiunile transfrontaliere, și de a promova schimbul de informații”.

La acest articol au fost propuse mai multe modificări, inclusiv din partea unor europarlamentari români din Comisia pentru bugete, potrivit listei cu amendamente consultate de G4Media.

Europarlamentarii USR PLUS, Nicolae Ștefănuță și Vlad Gheorghe, alături de alți membri ai grupului Renew Europe din alte țări, au insistat într-un amendament în legătură cu beneficiile economice pe care le-ar avea UE lărgind spațiul Schengen.

„Reamintește că spațiul Schengen sporește beneficiile economice pentru statele sale participante; subliniază că economia UE ar putea fi stimulată de aderarea la spațiul Schengen a statelor membre candidate care îndeplinesc deja toate cerințele tehnice; subliniază că aderarea acestor state membre la spațiul Schengen ar amplifica impactul bugetului UE și al fondurilor de redresare ale statelor și ar avea un impact direct asupra unei redresări economice mai rapide”.

Într-un alt amendament, europarlamentarii USR PLUS îndeamnă, din nou, Consiliul UE să prezinte un nou proiect de decizie privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquisului Schengen în Bulgaria și România „în cel mai scurt timp posibil”.

Amendamentul integral:

„invită Consiliul și statele membre să își intensifice eforturile pentru a realiza finalizarea integrării Schengen cu toate statele membre ale Uniunii; îndeamnă din nou Consiliul să prezinte un nou proiect de decizie privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquisului Schengen în Bulgaria și România în cel mai scurt timp posibil; este pregătit, atunci când este consultat de Consiliu în conformitate cu articolul 4 din Actul de aderare, să își exprime opinia cu privire la aplicarea integrală a dispozițiilor acquisului Schengen în Croația; consideră că solidaritatea și responsabilitatea sunt pentru toți și că viitorul spațiului Schengen poate fi doar unul fără fragmentare”.

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu (grupul S&D) a propus adăugarea unui amendament care să prevadă că se „reiterează apelul lansat de Parlamentul European pentru integrarea rapidă a României, Bulgariei și Croației în spațiul Schengen”.

Ce urmează

Orientările bugetare reprezintă primul document pe care Parlamentul îl elaborează în timpul procedurii bugetare anuale. Acesta stabilește linia pe care Parlamentul se așteaptă să o creioneze Comisia Europeană la elaborarea propunerii sale de buget.

Propunerea Comisiei pentru bugete urmează să fie votată în plenul Parlamentului European, programat pentru sesiunea 24-25 martie.

Bugetul UE anului 2022 trebuie să fie convenit între autoritatea bugetară – Consiliu și Parlament – până la sfârșitul acestui an.

sursa foto: schengenvisainfo.com