BREAKING CCR a publicat motivarea deciziei de neconstituționalitate a Legii privind pensiile speciale ale magistraților

CCR a publicat motivarea deciziei de neconstituționalitate a Legii privind pensiile speciale ale magistraților. „(…) având în vedere neregularitatea formulării cererii avizului CSM, Curtea constată că Guvernul nu a solicitat avizul CSM, ceea ce este contrar art.1 alin.(5) coroborat cu art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, fiind astfel afectat rolul CSM de garant al independenței justiției”, se arată în motivare.

Motivarea deciziei CCR privind pensiile magistrați poate fi citită aici

De asemenea, CCR afirmă că Guvernul nu a respectat termenul în care CSM putea emite avizul.

„Având în vedere dispozițiile legale antereferite, Curtea reține, pe lângă lipsa validității solicitării avizului CSM, un alt viciu de neconstituționalitate a legii, care constă în nerespectarea de către Guvern a termenului în care CSM, în mod legal, putea emite avizul. Având în vedere Fișa circuitului de avizare, acest termen a început să curgă de la data de 28 august 2025, astfel că solicitarea avizului putea fi adresată CSM, în mod valabil, de abia de la această dată. În schimb, Guvernul a adoptat proiectul de lege la 29 august 2025, punând CSM în imposibilitatea de a-și exercita rolul de garant al independenței justiției. Or, așa cum a statuat Curtea, termenele sunt garanții sine qua non ale exercitării atribuțiilor autorităților publice, asigurând coerența acțiunii acestora. Eludarea, ignorarea sau încălcarea acestora este contrară principiului legalității, iar în contextul procedurii de avizare a proiectelor de lege de către CSM o atare conduită a Guvernului încalcă art.1 alin.(5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție”, se arată în motivarea deciziei.

În plus, „Curtea mai observă că art.33 alin.(2) teza întâi din Legea nr.305/2022 reglementează, cu titlu general, întinderea temporală a termenului în care orice acțiune de avizare are loc, indiferent că avizul emis este conform sau consultativ. Cu titlu exemplificativ, Curtea reține că art.172, 207, 208, 216, 220, 225 din Legea nr.303/2022, respectiv art.15, 42, 86, 87, 94, 144, 146, 148 și 154 din Legea nr.304/2022 reglementează activitatea de avizare a CSM în diferite situații, fără a prevedea expres termenul în care aceasta se realizează, aplicându-se, astfel, reglementarea generală din art.33 alin.(2) teza întâi din Legea nr.305/2022. Relativizarea acestui termen în raport cu una dintre situațiile în care CSM emite un aviz ar echivala cu relativizarea intervalului temporar antereferit în privința întregii activități desfășurate de CSM, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept bazat pe reguli, exigențe, principii și valori constituționale. Având în vedere că principiul legalităţii se constituie într-o componentă a statului de drept deoarece o regulă esenţială a statului de drept este aceea că atribuţiile/competenţele autorităţilor sunt definite prin actele normative în vigoare, Curtea reține că legea criticată contravine și art.1 alin.(3) din Constituție privind statul de drept”.

CCR a stabilit însă că legea nu încalcă principiul securității juridice și principiul încrederii legitime:

• Ca atare, Curtea observă că noua reformă a pensiilor de serviciu nu aduce în discuție un element aleatoriu, ci promovează o soluție legislativă mai restrictivă sub aspectul condițiilor ce trebuie întrunite pentru a beneficia de pensia de serviciu, precum Legea nr.282/2023, care, la rândul său, a promovat o viziune mai restrictivă în privința accesării pensiei de serviciu. Având în vedere cele expuse, se constată că legea criticată a fost adoptată pentru corectarea inechităților existente în domeniul pensiilor de serviciu din sistemul justiției, nu promovează soluții legislative aleatorii, ci racordate la realitatea socială și financiară a țării, iar soluțiile legislative reglementate au o structură, o concepție și un scop concordante. Prin urmare, legea criticată nu încalcă principiul securității juridice [art.1 alin.(5) din Constituție].
• Cu privire la principiul încrederii legitime, se poate observa că o corecție a sistemului de pensii de serviciu din rațiuni de echitate socială, cu aplicarea unei perioade de tranziție de peste 11 ani, nu este de natură să submineze principiul antereferit, din contră, încrederea legitimă a cetățenilor în acțiunea statului este susținută de realizarea de către guvernanți a „binelui general” postulat de J. J. Rousseau, care poate diferi de binele individual al unui cetățean sau a celui de grup. Rezultă că principiul încrederii legitime, cuprins în mod implicit în art.1 alin.(3) din Constituție (statul de drept), se raportează la societate în ansamblul său și nu este încălcat.

CONTEXT

Curtea Constituțională Curtea Constituțională a admis, luni, 20 octombrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu Legea privind pensiile magistraților. Verdictul de neconstituționalitate a fost dat pe motive extrinseci, care nu vizează aspectele reformei, potrivit surselor consultate de G4Media.

În favoarea admiterii sesizării depuse de Lia Savonea au votat judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Judecătorul Gheorghe Stan a formulat o opinie concurentă – adică a fost de acord cu decizia, dar a motivat-o în alt fel.

Pentru respingerea sesizării au votat Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dragoș Dacian. Astfel, votul a fost 5:4 în favoarea admiterii sesizării Înaltei Curți.