A câștigat 109 miliarde de euro datorită creșterii prețului gazului: Mai multe voci cer Norvegiei să garanteze împrumutul european pentru reconstrucția Ucrainei, pentru a nu părea un „profitor de război”

Norvegia, cel mai mare producător european de hidrocarburi, a încasat 109 miliarde de euro datorită exploziei prețurilor la gaz legate de războiul din Ucraina. Considerând că țara are mulți bani puși deoparte, unii responsabili politici propun garantarea unui împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, scrie BFM TV.

Mai multe partide norvegiene – inclusiv susținătorii guvernului laburist – fac presiuni pentru ca această țară scandinavă, percepută uneori ca un „profitor al războiului”, să-și aducă contribuția pentru a elimina un obstacol care împiedică Europa să utilizeze activele rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina.

„Este absolut esențial pentru securitatea europeană ca Rusia să nu triumfe cu războiul său ilegal de agresiune”, a declarat Guri Melby, liderul micului partid liberal (opoziție).

„Norvegia are mijloacele economice pentru a garanta un împrumut care să permită Ucrainei să se apere mai bine împotriva Rusiei și cred că ar trebui să facem acest lucru”, a spus ea.

În timp ce finanțele publice ale statelor membre ale UE sunt adesea foarte fragile, Comisia Europeană intenționează să utilizeze o parte din activele rusești înghețate după invazia Ucrainei pentru a acorda Kievului un împrumut de 140 de miliarde de euro, fără dobânzi, pentru a finanța sprijinul bugetar și militar acordat acestei țări aflate în război în următorii doi ani. Ucraina ar rambursa acest împrumut numai dacă Rusia i-ar plăti vreodată despăgubiri de război.

Însă Belgia, unde se află societatea Euroclear care gestionează majoritatea fondurilor în cauză, solicită garanții din partea altor state pentru a mutualiza riscurile în cazul în care, de exemplu, Rusia ar reuși să recupereze activele înghețate. O cerere dificil de acceptat pentru state deja puternic îndatorate, precum Franța.

109 miliarde de euro din 2022

Argumentând că Norvegia, cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa de Vest, a câștigat 109 miliarde de euro în plus datorită creșterii prețului gazelor, doi economiști norvegieni au sugerat ca țara lor să se implice, chiar dacă nu este membră a UE.

„Prin încasarea acestor beneficii, guvernul norvegian a transformat țara într-un profitor de război”, susțin Håvard Halland și Knut Anton Mork într-un articol publicat pe 22 octombrie.

Datorită ratingului AAA – cel mai înalt acordat de agențiile financiare – și fondului său suveran de aproximativ 1.800 de miliarde de euro – cel mai mare din lume –, Norvegia „ar putea, singură, să-și asume responsabilitatea pentru o nouă datorie a Ucrainei, fără ca acest lucru să-i afecteze ratingul de credit”, afirmă ei. Ideea, care a fost larg mediatizată de cotidianul danez Politiken, a fost bine primită de unii responsabili politici europeni. „Ar fi minunat”, a declarat prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, în cadrul summitului UE de la Copenhaga de luna trecută.

Norvegia rămâne prudentă

La Oslo, guvernul laburist, care a prevăzut deja acordarea unui ajutor civil și militar de peste 23 de miliarde de euro Kievului în perioada 2023-2030, dă dovadă de prudență. „Urmărim îndeaproape evoluția situației și continuăm dialogul cu Uniunea Europeană”, a comentat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ellen Reitan. Potrivit informațiilor AFP, Norvegia poartă discuții cu Bruxelles, dar nu intenționează, deocamdată, să își asume singură rolul de plasă de siguranță.

Verzii norvegieni intenționează să facă din aceasta una dintre cerințele lor în cadrul viitoarelor discuții bugetare cu guvernul laburist, care are nevoie, printre altele, de voturile lor pentru a adopta legea finanțelor pentru 2026. „Norvegia este singura țară din Europa care are atâția bani puși deoparte și care poate aloca o astfel de sumă fără a fi nevoită să contracteze împrumuturi sau să majoreze impozitele”, asigură liderul lor, Arild Hermstad. „Și apoi, am câștigat atât de mulți bani din cauza acestui război, încât este pur și simplu o obligație morală”.