G4Media.ro

CCR: Secția Specială este constituțională și poate fi desființată doar de Parlament…

CCR: Secția Specială este constituțională și poate fi desființată doar de Parlament / Decizia CCR vine după verdictul CJUE care spune că recomandările MCV privind desființarea SIIJ sunt obligatorii

Curtea Constituțională (CCR) a decis marți, cu majoritate de 7 la 2, că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, potrivit unui comunicat al CCR. Doar judecătoarele numite de președintele Klaus Iohannis, Livia Doina Stanciu și Simina Tănăsescu, au făcut opinie separată.

CCR a atras atenția judecătorilor de la instanțele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR.

Pe 7 iunie 2021, judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești a stabilit, în baza deciziei CJUE din 18 mai 2021, că Secția Specială funcționează contrar legislației europene.

Vezi mai jos comunicatul CCR:

”În legătură cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 ind.1 – ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție,

Curtea precizează următoarele:

Având în vedere că la termenul de 20 mai 2021, când a avut loc dezbaterea în ședința publică din fața Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată, atât Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – procurorul general al României, în calitate de parte în dosar, cât și procurorul de ședință au solicitat ca, în analiza de constituționalitate pe care o efectuează, Curtea să țină seama de Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-355/19, considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudențial sub aspectul constatării incidenței Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituționalitate și, implicit, a încălcării art.148 din Constituție, Curtea a analizat cererea astfel formulată și a constatat următoarele:

Din perspectiva controlului de constituționalitate, Hotărârea C.J.U.E. nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 și rapoartele M.C.V. întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, așa cum o făcuse în prealabil și instanța constituțională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 și caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., și nici cu privire la conținutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credință cu Comisia Europeană ”pentru a surmonta […] dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referință menționate”.

Prin urmare, Curtea și-a menținut jurisprudența anterioară și a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituționalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituție – Decizia 2006/928 -, prin dispozițiile și obiectivele pe care le impune, nu are relevanță constituțională, întrucât nu complinește o lacună a Legii fundamentale și nici nu stabilește un standard mai ridicat de protecție decât normele constituționale în vigoare.

Cu privire la reglementările referitoare la înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin Hotărârea din 18 mai 2021, C.J.U.E. a stabilit că, pentru ca acestea să respecte dreptul Uniunii, trebuie:

(i) să fie justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției,

(ii) să fie însoțită de garanții specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenței judecătorilor și procurorilor și

(iii) în cadrul procedurii de investigare, judecătorii și procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, de prezumția de nevinovăție și de dreptul la apărare.

Având în vedere cele trei aspecte asupra cărora s-a pronunțat C.J.U.E., care decurg din dreptul Uniunii și în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE, Curtea Constituțională a analizat în ce măsură principiul statului de drept, care are consacrare expresă în dreptul național, în art.1 alin.(3) din Constituția României, este afectat prin reglementările care guvernează înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și a constatat că acestea reprezintă o opțiune a legiuitorului național și îndeplinesc garanțiile stipulate în Hotărârea C.J.U.E., în acord cu prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) și în art.21 alin.(1) și (3) referitoare la accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și, implicit, în acord cu prevederile art.2 și art.19 alin.(1) TUE.

Referitor la competența instanței de judecată cu privire la interpretarea și aplicarea dreptului european, Curtea a reținut, în primul rând, că o instanță judecătorească are competența să analizeze conformitatea unei dispoziții din ”legile interne” cu dispozițiile de drept european prin prisma art.148 din Constituție și, în cazul în care constată contrarietatea, are competența să aplice cu prioritate dispozițiile de drept al Uniunii în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetățenilor.

În toate cazurile, prin noțiunea de „legi interne”, Constituția are în vedere exclusiv legislația infraconstituțională.

Legea fundamentală își prezervă poziția ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare față de Constituția României, astfel că o instanță judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții din ”legile interne”, constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept european prin prisma art.148 din Constituție.

În al doilea rând, Curtea a constatat că C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă:

pe de o parte, a stabilit că obligațiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităților române competente să colaboreze instituțional cu Comisia Europeană (par.177 din hotărâre), deci în sarcina instituțiilor politice, Parlamentul și Guvernul României, și, pe de altă parte, că obligațiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 TUE.

Din ambele perspective, obligațiile nu pot incumba instanțelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene.

În al treilea rând, Curtea a constatat că dispozitivul Hotărârii C.J.U.E., potrivit căruia o instanță de judecată ”este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE” nu are niciun temei în Constituția României, întrucât art.148 din Constituție consacră prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii față de dispozițiile contrare din legile interne.

Or, rapoartele M.C.V., întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conținutul și efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european pe care instanța de judecată să le aplice cu prioritate înlăturând norma națională.

Așa fiind, judecătorul național nu poate fi pus în situația de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislației naționale, declarată conformă Constituției naționale de către Curtea Constituțională, întrucât rapoartele M.C.V. nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislația internă.

În concluzie, întrucât Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de C.J.U.E. în cauza C-355/19, nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudențial sub aspectul constatării incidenței Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituționalitate și, implicit, a încălcării art.148 din Constituție, Curtea Constituțională a decis:

1. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.88 ind.1 alin.(1)-(5), ale art.88 ind.2 – ind.7, ale art.88 ind.8 alin.(1) lit.a)-c) și e) și alin.(2), precum și ale art.88 ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport cu criticile formulate;

2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.88 ind.1 alin.(6) art.88 ind.8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară;

3. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Foto: Valer Dorneanu (InquamPhotos / George Călin)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

41 comentarii

  1. Parlamentul sa treaca la treaba…..

    • Parlamentul are alte prioritati:Legea Colindului, Legea Martisorului,Legea Familiei Numeroase etc.Legile Justitiei,desfiintarea SS astea mai pot astepta!

    • Sa ne fie rusine ca toleram acest cuib de bolsevici! CCR ca Institutie e buna! Dar comunistii infiltrati de pesede acolo trebuie alungati! FARA BOLSEVICI LA CCR!

  2. In Romania problemele reale in Justitie se numesc chiar „CCR” si „CSM”. Trebuie doar facuta o Analiza Integrala Demna din ultimii ani …

    Era o doamna care zicea c-a vorbit pe intuneric c-un strigoi … Nu ne-a mai lamurit nimeni absolut nimic !! Oo, si cati strigoi avem …

  3. somnul natiuni naste monstri !

  4. CCR = Curtea Constipationala a Rusinii, infractorii de la CCR nu se lasa, tot pe a lor o tin.
    Din fericire decizia CJUE a spus clar ca judecatorii din instante pot anula decizii CCR contrare dreptului UE, exact cazul acestei noi hotarari rusinoase a ciumatilor rosii de la ccr. Hotarare nula, neobligatorie pentru judecatori, conform deciziei CJUE.

  5. Spionii rusi trebuie expulzati la Moscova, iar simpatizantii din CCR demascati. E cert ca fara niste minime masuri, tot timpul vom fi trasi spre nord est de fosile ca cea din poza.

  6. „CCR a atras atenția judecătorilor de la instanțele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR.”
    Serios, bai kkatzilor?

  7. Te doare capul… CCR istii ăștia de doi bani nu se lasă, o întorc mereu cum vor ei. Sper doar ca instantele normale sa aibă discernământ și sa le dea cu flit, cum e normal, ar trebui sa fie clar pt toată magistratura asta în parte onesta, în parte ticăloșita ca trebuie jucat doar conf. dreptului european. Altfel ar trebui să-i ia dr.. cu iar parlamentul sa facă bine sa dea legi corecte, ca acum nu au nicio scuza.

  8. Pai eu vad ca solutie un referendum prin care poporul sa hotarasca intre UE si acest CCR. Ca, se pare, amandoua nu merg.

  9. Nu suport personajul gen V. Dorneanu și nici pe cei ce l-au impus dar:
    1. Cine citeste articolul cu atentie va intelege de ce CCR are dreptate
    2. Hotărârea CJUE nu este norma de drept UE, prin urmare nu poate fi aplicata si nici nu se poate folosi de art. 148 al constituției care stipulează prioritatea normelor de drept! UE față de constituție, si nu a diverselor hotărâri, recomandări si rapoarte (gen MCV).
    În concluzie:
    1.cine a făcut întâmpinarea la CJUE a fost complet nepregătit.
    2. Judecătorul care stabilit aplicabilitatea hotărârii CJUE, la fel.
    3. Doar cu parlamentul scăpăm de secție – prin urmare presiune pe ei, pt. Ca au majoritate! De ce nu o folosesc oare? Udmr? Posibil!

    • UDMR sigur 100%, dar tare mi-e teama ca si majoritatea PNL-ista (partea galbena de USL) si, mai ales, partea Johannista….faulteaza si ei „zicerile” din campania electorala. Si uite-asa, iar ramane USRPlus in offside (si noi, talpa…, bineanteles)!

    • Cu alte cuvinte nu este neconstituțional sa pui niște incompetenți preferați de infractori să-i ancheteze pe magistrați afectând astfel toate principiile de drept.
      Interpretările CCR demne de centrele de reflecție de la Rahova prin ele însele au denaturat Constituția.
      În mod evident, conform CCR, SIIJ trebuie desființată prin aceeași procedură, dar eu cred că mai întâi aș goli de conținut atribuțiile acestei secții și apoi as începe anchetarea activității infracționale a SIIJ mergând până la motivele înființării conform zicalei: Tudorele fa ceva!

  10. Doamne, cata cretinatate pe aceste specimene. Sa va luati de mana cu aia de la CCR din Moldova. Republici bananiere din punct vedere legislativ.

    Hotii dau legi impotriva UE. Manca-v-ar viermii de corupti ce sunteti!

  11. Incredibil cum pot astia sa minta!

    Din Decizia CCR:
    ———————————————————————————————————
    Legea fundamentală își prezervă poziția ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare față de Constituția României, astfel că o instanță judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții din ”legile interne”, constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept european prin prisma art.148 din Constituție.

    În al doilea rând, Curtea a constatat că C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă:

    pe de o parte, a stabilit că obligațiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităților române competente să colaboreze instituțional cu Comisia Europeană (par.177 din hotărâre), deci în sarcina instituțiilor politice, Parlamentul și Guvernul României, și, pe de altă parte, că obligațiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 TUE.

    Din ambele perspective, obligațiile nu pot incumba instanțelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene.
    ———————————————————————————————————

    Ce scrie in constitutie:
    ———————————————————————————————————-

    Art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană
    (1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
    (2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
    (3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
    (4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
    (5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.
    ———————————————————————————————————-

  12. Sa nu uitam ce scrie in Hotararea CJUE:

    7) Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări de rang constituțional a unui stat membru, astfel cum este interpretată de instanța constituțională a acestuia, potrivit căreia o instanță inferioară nu este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE.

  13. Judecătorii CCR care au comis ilegalități trebuie nu doar înlăturați din funcție, ci băgați la pușcărie pentru cel puțin 15 – 20 de ani. Judecătorii de la toate instantele trebuie trași la răspundere penală atunci când dau hotărâri ilegale, cum este și în cazul de fata. Altfel statul de drept este o minciună gogonată.

  14. In 24 martie 2021, Camera Deputatilor a votat cu succes desfiintarea sectiei SS-Florea.
    171 voturi pentru si 136 impotriva.
    Urma ca votul sa se mute in Senat – camera deccizionala.
    Ce au facut 2 luni jumate?
    Ce mai asteapta?
    Pe Godot?

  15. CCReu? un rebut al democrației Europene.Dorneanu-un dospit infect ! Pute a PSD peste tot. În toate instituțiile,în aer, pe străzi. În primării gunoierii fac regulile !!!

  16. Curtea Constituțională a… lui Dorneanu! A lui Dragnea! A lui Ciordache! A lui Todorel! Numai expirați…

  17. Ttebuie resetata Romania incepand cu CCR.Coalitia nu stiu de ce bate pasul pe loc Probabil se albesc unii pe alții sau mai bine spus se susțin unii pe alții
    Nu ati reusit nimic, schimbați Constituția stimabililor din actuala putere nu așteptați să se regrupeze șmecherii pentru interesele lor.

  18. Are dreptate odiosul CCR, banditii SIIJ sunt constitutionali, dar trebuie trasi la raspundere pentru distrugerile si atrocitatile comise asupra romanilor.

  19. CCR nu vrea sa inteleaga faptul ca oricare stat UE are o justitie superioara comunitara, iar o curte constitutionala se supune dispozitiilor Curtii de Justitie a UE, pur si simplu este subordonata., asa dupa cum legislatia interna este subsecventa , respectiv anulata de prevederile tratatelor internationale ( v. Tratatele UE) la care Romania este parte.Nu era nici o filozofie sa se aplice legislatia comunitara.
    S-a simtit bine pana acum, dar s-a terminat maretia suprema, daca parlamentul nu ia act ca CCR nu vrea sa execute dispozitiile comunitare si daca nu ia masuri in consecinta, parlamentul va fi cel sanctionat pana in panzele albe, iar daunele sa fie platite personal de cei care se opun si blocheaza buna guvernare generala a statului., fiind multi politicieni pe feuda proprie unde impart justitia.
    Nici nu are rost sa comparam, sa discutam pe tema asta, pacat ca lamuririle, pentru ca nu s-au solicitat mai inainte, vin dupa tavalelile pocedurale ale lui TT.

    • Nici CCDeutchland si nici alte CC nu vor sa inteleaga….ai dracu’ de retarzi!
      UE nu este imperiu, inca. Doar reglementarile din Tratat sau adoptate la nivel UE au aceasta prevalenta. Restul recomandarilor si diverselor hotariri nu au aceasta calitate.
      Mai degraba asistam, de ceva vreme deja, la bagatul in seama a diversilor birocrati bruxellezi care au ajuns sa se creda cei mai tari din parcare. La fel si cu europarlamemtarii car efreaca menta pe jdemii de euro (din banii nostrii).

  20. Pai cum sa lase dorneanu și șleahta din os? Își pierde puterea, pe urma se duc și privilegiile și banii și poate se lasă și cu un dosar, doua

  21. Dar pe voi cand va desființează? Poate Parlamentul își face datoria față de popor!

  22. CCR o gasca de mosi si babe chioare care-și miros chiloții precum câinii în caldura. SS…ireal ce monstru a creat cel mai infect partid , psd.Daca hamsteru nu ajungea la Rahova acum eram beliți si supti cu urme pe buric.

  23. Asta e povestea reload al FSN-ului lui Iliescu motiv care am intrat în Nato şi UE şi totul ţinea de lovele şi cum băieţii sunt în aceasi impas de lovele şi singura sursă pe termen lung e dinspre UE la un moment dat nu li se va mai pune în faţă MCV şi pur şi simplu le va spune „mai vreţi lovele asta trebuie să faceţi şi ei vor face”.
    În locul lor aş face de bună voie ce trebuie să facă că oricum tot acolo se va ajunge în orice variantă, că societatea va ajunge atât de toxică încât băieţaşii cu lovele vor ajunge ţinte principale pentru băieţii infractori motiv care chiar băieţii cu costume vor dori protecţie sau că societatea va începe să lupte pentru autoconservare şi se va coagula împotriva tuturor şmecheriilor cu costume sau fără de o să îşi dorească ei apărare împotriva propriei societăţi numai să mai rămână cine să o facă (deja sunteţi în varianta asta) sau motivul va fi lovelele care fără ele nici societatea nu poate fi ţinută sub control şi nici ei să se mai ţină la vârful puteri aşa că ÎN ORICE VARIANTĂ TOT ACOLO VOR AJUNGE NUMAI CĂ NU ÎNSEAMNĂ CĂ TOT EI VOR FI ÎN VÂRF CĂ NU TOATE VARIANTELE SE TERMINĂ CU EI TOT ZEI.
    Fraţilor cu cât trageţi mai mult de timp cu atâta reversul va lovi mai tare în voi şi la câte frustrări reprimate sunt în societate şi se adună pe zi ce trece e bine să o faceţi chiar voi atâta timp cât mai aveţi controlul.

  24. Mai suntem normali? Recomandare obligatorie? Pai sa ii spuna ultimatum, nu recomandare. In „Romania normala” nu mai gasesti ceva normal. Iar din hotararea CJUE intelege fiecare ce doreste, asa de alambicat este formulata.

  25. Ne este dor de Portocala….

  26. Deci, Teselene, sa o luam logic si cronologic: Comisia Europeană trebuie sa sesizeze CJUE pt declanșarea procedurii de infringement împotriva Romaniei pentru abuzurile Curții Constituționale de a respinge aplicarea unor hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Pai intreaba-l pe Truca (ca a fost in sala la CCR ) ce le-am spus eu judecatorilor CCR: daca imi veti respinge exceptia de neconstitutionalitate vomformula plangeri impotriva tuturor juzilor CCR pt incalcarea principiului separatiei puterilor in stat si vom lupta pentru declararea Infringementului pt incalcarea ABC-ului Constitutiei – art 1 din legea suprema ! Le-am reamintit si invocat decizia CCR prin care mi s-a admis exceptia de neconstitutionalitate precitata si le-am sugerat ca daca mi-o resping (cu inc propriei jurisprudente !!!) le vom face plangeri penale si vom sesiza Comisia pt declansarea infringementului ! CCR probabil mi-a respins exceptia , vezi acel ,,R,, care tot probabil inseamna ,,RESPINS,, !!! Nici acum juzii CCR nu au publicat decizia, desi scrie pe site-ul CCR ca s-a trimis la M. Oficial spre publicare !!!! Afirmatiile tale ca toate sunt istorie si am castigat sunt gresite si periculoase; unii colegi vor intra in instante ca mielul la taiere ! Te rog sa ai rabdare sa apara motivarea in M Oficial, apoi vom formula plangeri peste tot si evident vom cere declansarea infringementului impotriva Romaniei !

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.