G4Media.ro

CCR ar putea pronunța o decizie referitoare la impozitarea cu până la…

Foto: Inquam Photos/ George Călin

CCR ar putea pronunța o decizie referitoare la impozitarea cu până la 85% a pensiilor speciale peste 7.000 de lei

Curtea Constituţională a României (CCR) ar putea pronunţa marţi o decizie pe sesizările Avocatului Poporului şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu Legea privind noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu, care prevede impozitarea cu 85% a pensiilor care depăşesc suma de peste 7.000 lei, transmite Agerpres.

CCR a amânat de mai multe ori luarea unei decizii în acest caz.

Pe 17 iunie, Camera Deputaţilor a votat modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, care are ca obiect de reglementare instituirea unei taxe pe veniturile şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă.

Conform unui amendament, pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85% pentru ceea ce depăşeşte această sumă.

Amendamentul votat de Camera Deputaţilor a fost atacat la Curtea Constituţională de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Avocatul Poporului.

Astfel, pe 18 iunie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la legea care stabileşte un nou sistem de impozitare a pensiilor de serviciu.

Instanţa supremă susţine că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal este neconstituţională în ansamblul său, deoarece încalcă dispoziţiile mai multor articole din Constituţie.

ICCJ arată în hotărârea de sesizare a CCR că unul dintre cele cinci principii ale fiscalităţii reglementate de Codul fiscal vizează „justeţea impunerii sau echitatea fiscală”, care „asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia”.

„Aşezarea justă şi echitabilă a sarcinii fiscale constituie una dintre componentele statului de drept, aşa cum este definit statul român prin art. 1 alin. (3) din Constituţie. (…) În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut în mod constant că statul are o marjă largă de apreciere în stabilirea politicii fiscale şi revine legiuitorului competenţa exclusivă de a stabili cuantumul impozitelor şi de a acorda exceptări sau scutiri de la aceste obligaţii în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi anumite perioade de timp, sub rezerva respectării dispoziţiilor art. 56 din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale”, se arată în hotărâre.

Instanţa supremă menţionează că legea ce formează obiectul sesizării instituie taxa pe veniturile din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă stabilite în baza unor legi speciale, legiuitorul instituind „un nou regim de impunere fiscală aplicabil numai în privinţa anumitor venituri şi anume pentru veniturile obţinute din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în baza unor legi/statute speciale”.

„Legea instituie o taxă pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferită de impozitul pe venit şi se cumulează cu acesta din urmă, ceea ce înseamnă că acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxării conform legii criticate, li se aplică atât impozitul pe veniturile din pensii, cât şi taxa nou instituită. Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale”, precizează ICCJ.

Potrivit Instanţei supreme, noua „taxă” nu doar că este discriminatorie şi reprezintă un impozit pe venit „deghizat”, dar se calculează practic asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit, ceea ce ar duce, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%.

„În aceste condiţii, prin cuantumul ridicat, măsura instituirii taxei reprezintă o adevărată confiscare şi este de natură a afecta însăşi substanţa dreptului. Opţiunea promovată prin legea în discuţie reprezintă un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie”, se afirmă în sesizare.

ICCJ mai arată că, prin raportare la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate, impunerea taxei vizează o categorie restrânsă de contribuabili care obţine venituri din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă în condiţiile legilor speciale.

Instanţa supremă mai acuză încălcarea principiului clarităţii, previzibilităţii şi predictibilităţii legii, a principiului independenţei judecătorilor, precum şi încălcarea principiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

Un alt argument este acela că legea sesizată a fost supusă întâi dezbaterii şi adoptării Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional, ceea ce contravine normelor constituţionale care stabilesc o altă procedură în privinţa reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor şi al procurorilor.

sursa foto: Inquam Photos/ George Călin

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

17 comentarii

  1. Justificarea decidentilor, aflați de altfel în conflict de interese, cum că:
    „pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale”,

    ar fi trebuit desființată cu argumentul că:
    pensiile speciale sunt discriminatorii, injuste și neechitabile fata de toți cei 19 milioane de români contribuabili, deci articolele din lege care au instituit astfel de pensii sunt ilegale si cei vinovați trebuie sa restituie din conturile lor hoția. Pensiile speciale sunt plătite discriminatoriu din redistribuirea injustă a taxelor contribuabililor și din banii luați pe credite pe care nu le vor restitui beneficiarii de pensii speciale.
    Ar trebui ca românii să se organizeze într-o asociație independenta și să facă petiție la CEDO împotriva acestui furt sistematic si al discriminării.

    • Nu

      Există nicăieri obligația statului de a cotiza în plus față de contribuția personală a unor sume în plus la pensie.
      NU
      Există nicăieri în lume pensii speciale.
      Cu excepția pensiei minime care este stabilită la 800 lei.

    • Atunci hai sa cerem toți pensii speciale
      Medici,profesori,ingineri,muncitori,comercianți
      După ce ca acesti speciali au avut o viață ușoară cu privilegii ,salarii mari si un program luni-vineri 8 ore.
      Inclusiv militarii care nu au fost în război si au stat la popota cu bucătării.

      Concluzia este a lui Silviu Brucan.

      20 milioane de români muncesc zi de zi sa tina in spate 1 milion de șmecheri securisti, pe copiii,nepoții si cumetrii lor.

      #ROMANIE FARA HOTIE

    • Art. 16 – Egalitatea în drepturi
      (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
      (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
      (3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
      (4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.

    • @realitateaCare egalitate.Platesti 1500 lei contributii la sanatate Cass si primesti servicii de 2 lei , mai rau ca unul alb inchis.

  2. 100% este un nr. rotund …

  3. Ați văzut vreodată cal să refuze să mănânce ovăz?

  4. Logica şi matematica.

  5. Române, vrei să ai oameni cinstiți în funcții cheie, să nu fie părtinitori, corupți, să aibă salarii mici și să fie umili în fața contribuabilului, să nu aibă firmă și nici să nu participe la viața politică (vezi cazul gr. Ciucă, care e stigmatizat pt că este – fost- militar și nu e bun, vezi Doamne, de prim ministru). Dar în același timp, vrei să fie egali în toate drepturile cu toți ceilalți care nu suportă nicio restrângere a drepturilor cetățenești.
    Vezi tu române, ești cam ipocrit. Dacă crezi că e mai bine în slujba statului, mergi la școală și intră în acel sistem. Nu te-a ținut nimeni să studiezi drept ul și să te faci judecător, tu ai vrut instalator sau bombardier. Nu mai arunca cu noroi de pe margine, că ai tu impresia că ești discriminat.

    • GRESIT.

      In Constitutia Romaniei spune că toți cetățenii au drepturi egale fata privilegii si discriminare.

      Art. 16 – Egalitatea în drepturi
      (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
      (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
      (3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
      (4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.

      Concluzie= Prin pensii speciale se comite discriminare prin oferirea de privilegii necuvenite.

    • Nicăieri in lume restrângerea drepturilor cetățenești nu e recompensată cu acordarea de privilegii care ajung și la 15 salarii minime pe economie, iar munca instalatorilor n-ar trebui luată in derâdere, că te poți trezi inotând in rahat, pt. că și pe ditai judecătorul il pot „tăia” unele necesități.
      Nu mai zic de cazan, care e același pt toți…

  6. ….respectând opiniile precedente corect ar fi asa:
    …. pensiile speciale sa fie acordate in baza principiului contributivitatii;
    … toate veniturile populatiei sa fie impozitare astfel: de la 0 la 2000 ron – 0%, de la 2000 la 7000 – 20% , peste 7000 cu 95%.
    Ma intreb oare ar multumi pe toata lumea?! …cu siguranta nu, faptul ca , aleșii locali, parlamentarii personalul diplomatic, magistrații, polițiștii si nu in ultimul rand militarii sunt taxați asemănător nu cred ca este corect …
    Este ceva logic si corect si mai ales legal in aceasta tara … greu de spus …

  7. Nu cred ca ccr va fi de acord.atunci nici pensia de 2200 de roni sa nu fie impozitata

  8. Magistratii vor invoca faptul ca independenta lor este garantata de constitutie si exista riscul sa le fie afectata impartialitatea cand judeca un proces cu prejudicii mari si se gandesc ca vor lua pensie mica!

  9. Egalitatea este o iluzie, de pilda, nu poti fi egal cu cei care dau sau primesc mita, fiindca de-aia o dau sau o iau, ca sa nu fie egali cu ceilalti. Daca se aplica o impozitare pensiilor speciale in loc sa fie eliminate , probabil va exista un partid care la urmatoarele alegeri va sustine ca impozitarea este o discriminare( sau alt motiv) si va castiga voturile „specialilor” , promitandu-le ca va inlatura impozitarea si le va restitui tot ce ar pierde prin impozitare.

  10. Sunt militar si sunt mandru de acest statut.
    Cu toate acestea, astazi mi-am depus raport cu solicitare de trecere in rezerva.
    Pentru ca nu inteleg de ce suntem atacati intr-o asemenea masura.
    Daca nu mai este nevoie de noi, spuneti! Vom trece in viata civila si sunt convins ca ne va fi mai bine, inclusiv financiar.
    Pentru ca unii dintre militari sunt mai bine pregatiti profesional, mai organizati si mai harnici!
    De ce atata ura?
    Obtinerea statutului de militar a tinut de optiunea fiecaruia, dar mai ales de capacitatea de a indeplini conditiile stabilite de reprezentantii statului, in calitatea sa de angajator.
    De ce nu ati optat si voi sa fiti militari? Cu siguranta nu ati dorit, nu v-ati gandit la o asemenea posibilitate ori n-ati fost in stare!
    Ma bucur ca am fost una dintre persoanele admise in profesia de militar dupa sustinerea unei serii de probe si concursuri, in urma carora foarte multi candidati nu au reusit.
    Dar sunt trist sa vad ca, in mediul online, ura la adresa militarilor a atins cote nebanuite.
    Nu sunt vinovati militarii activi sau in rezerva pentru legile din aceasta tara!
    In calitate de angajator, statul a contractat servicii din partea militarilor si le-a impus limitari serioase ale drepturilor cetatenesti.
    Am semnat ca le voi respecta si le-am respectat: un militar nu are dreptul sa faca politica, nu poate sa se asocieze, nu are dreptul la sindicat, ii este interzis sa faca afaceri sau sa isi completeze veniturile din alte surse, libertatea sa de circulatie este restrictionata si libertatea de expresie ii este interzisa in spatiul public, etc…
    In schimb, pentru un militar sanctiunile penale sunt mult mai mari decat pentru un civil.
    Iar pentru impunerea acestor restrictii, statul se obliga sa ofere doar o pensie militara.
    Asa este in orice stat de drept, nu cum sustin cateva persoane pe acest forum.
    Mai mult, mi s-a interzis sa contribui la un fond privat de pensii. Cica aveam peste 35 de ani si nu mai puteam sa cotizez destul timp ca sa fiu eligibil.
    Vi se par notiuni abstracte?
    Nu va intalniti cu asemenea situatii in viata cotidiana?
    Sa stiti ca exista.
    Cel mai mult le resimt sotiile noastre, civile ca si voi.
    Orice ati comenta, realitatea este ca statul are o obligatie contractuala fata de militari!
    Cat timp este activ, militarul primeste un salariu in functie de un indice legal stabilit prin lege conform complexitatii activitatii militare prestate, care este raportat la salariul minim pe economie. Pentru noi, militarii, salariul minim pe economie cu care ni se calculeaza solda a ramas la 600 de lei, adica la nivelul anului 2009.
    Voua vi s-a marit de nenumarate ori.
    Voi aveti dreptul sa va negociati salariul, noi nu. Va place?
    Noua nu, dar ne-am asumat.
    Asa au catadicsit politicienii sa ne respecte.
    Pentru salariile primite, toate contributiile mi s-au retinut in mod legal pentru ca am fost militar in timp de democratie.
    Surpriza! Conform calculului efectuat in vederea pensionarii dupa 26 de ani de ofiter, pe contributivitate voi primi o pensie mai mare decat cea militara. Nu cu mult, dar mai mult.
    Ce ziceti? Sa optez pentru pensia pe contributivitate?
    Ce o sa faceti atunci cand toti militarii onesti, care si-au dedicat tarii cel putin 25 de ani din viata, vor opta pentru pensiile calculate pe contributivitate? Veti face revolutie inversa?
    I-am intrebat pe specialisti care este explicatia pentru faptul ca pensia calculata pe contributivitate are un astfel de rezultat mai mare? Mi s-a raspuns pe scurt: pentru ca ati avut constant contributii mari, timp de peste 25 de ani.
    Nu ca in mediul privat unde fiscalizati doar o parte din salariu si va mirati apoi ca aveti pensii mici.
    Chiar ma bucur ca as putea sa beneficiez de sumele cu care am contribuit la fondul de pensii.
    De ce bietul stat roman sa imi plateasca pensie militara de la bugetul de stat!
    Pentru ca acesta este adevarul: pensiile militarilor se platesc din bugetul de stat, nu din cel al contributiilor sociale.
    Adica reducerea pensiilor militarilor nu va aduce nimic in plus pensionarilor civili.
    Oricum, astazi m-am hotarat sa imi depun raport cu solicitare de trecere in rezerva.
    Da, este si aceasta o limitare a drepturilor cetatenesti: intai trebuie sa depui raport care trebuie aprobat sau respins pe structura ierarhica militara. De care nu este nevoie in viata civila.
    Mi-am indeplinit contractul cu statul roman.
    Chiar daca m-ai doream sa raman ofiter activ, voi m-ati convins! Cu rautatea voastra!

  11. DanG., si eu sunt pentru inca o luna militar. Fii cinstit pana la capat: daca nu vrei sa depui raport de trecere in rezerva, exista varianta demisiei. Act unilateral, nu trebuie aprobata. La motive poti sa treci si ura civililor.