Bucureștiul începe, în sfârșit, drumul către propria Centură Verde. Protocolul votat cu 47 de voturi deschide faza operațională a celui mai mare proiect ecologic din România / Declarații Alex Găvan și Stelian Bujduveanu

După un maraton legislativ și după includerea în noul Cod Silvic a interdicției de exploatare a pădurilor din Ilfov, proiectul Centurii Verzi București–Ilfov intră în etapa operațională. Consiliul General al Municipiului București a adoptat, joi, în unanimitate — toate grupurile politice votând „pentru”, în total 47 de voturi — protocolul care permite elaborarea și implementarea Planului Operațional al Centurii Verzi, documentul care permite trecerea proiectului din faza legislativă în faza operațională.

După vot, protocolul de colaborare a fost semnat într-o conferință de presă de Alex Găvan, conservaționist și alpinist de mare altitudine, președinte al Fundației Centura Verde și inițiator al Centurii Verzi București-Ilfov, Stelian Bujduveanu (PNL), primar general interimar, și Lucian Judele (USR), administratorul public. Fundația Centura Verde și Primăria Capitalei sunt parteneri în dezvoltarea planului.

Alpinistul și conservaționistul Alex Găvan, președinte al Fundației Centura Verde, a vorbit despre miza națională a proiectului. „Cred în proiecte care unesc oamenii, indiferent de culoare politică. Centura Verde este un proiect de sănătate publică. Este cea mai mare infrastructură verde din România și va avea impact asupra vieții a peste 10 milioane de oameni.”

Găvan a explicat că votul din CGMB deschide faza în care va fi elaborat Planul Operațional al Centurii Verzi București–Ilfov, documentul strategic care va stabili traseele, zonele de reconectare ecologică, noile păduri ce urmează să fie plantate, spațiile protejate și calendarul de implementare.

El a detaliat care sunt pașii următori și de ce planul operațional este esențial. „O întrebare legitimă pe care o primim mereu este: pe unde va trece Centura Verde? În acest moment, răspunsul este unul singur: prin toate cele 26.000 de hectare pe care le-am ocrotit prin noul Cod Silvic. Aceasta este fundația viitoarei Centuri Verzi București–Ilfov, o moștenire căreia i-am redat rolul social și de protecție.”

Potrivit acestuia, Planul Operațional va avea rolul de a așeza întreg proiectul într-o structură coerentă. „Planul va identifica toate direcțiile și scenariile de dezvoltare, cum se va dezvolta centura verde în viitor de la culoarele de biodiversitate, la plantarea de noi păduri, la conectarea zonelor verzi între ele păduri, ape, zone umede, pajiști cu valoare ridicată de conservare – într-un concept armonios. Chiar și canalele care se defrișează în Ilfov sunt daruri ale naturii care vor fi curățate și repuse în circuit.”

Găvan spune că acest document strategic va include și capitolele tehnice esențiale de finanțare, calendar, instituții responsabile și mecanisme de implementare. „Ca să realizăm un proiect atât de complex, este nevoie de un grup de lucru în cadrul unui comitet de coordonare. Experții noștri, experții Primăriei Capitalei și ai Consiliului Județean Ilfov vor lucra împreună. Astăzi punem piatra de temelie. Noi suntem garantul acestui parcurs.”

Primarul general interimar, Stelian Bujduveanu, a prezentat momentul drept unul „istoric pentru București”, afirmând că este pentru prima dată în peste 15 ani când Capitala face „un pas real în direcția dezvoltării celui mai important plămân verde al orașului”.

„Mă bucur că am putut aduce această schimbare și că societatea civilă și administrația publică lucrează împreună. Sunt momente pe care un oraș nu și le poate permite să le rateze”, a spus Bujduveanu.

La eveniment a fost prezent și Rareș Hopincă (PSD), primarul Sectorului 2, sector membru al M100-orașe verzi, cu obligația de a realiza Coridorul verde-albastru al lacurilor de pe râul Colentina.

Mesajul premierului Bolojan (PNL): „Este un pas esențial pentru orașe sănătoase și reziliente”

Prin consilierul de stat Oana Cambera, premierul Ilie Bolojan a transmis Consiliul General un mesaj de susținere și a apreciat ca model colaborarea între autorități, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat, ce ar trebui replicat în orașele mari din țară. „Salut trecerea proiectului Centura Verde din stadiul de act normativ în cel de implementare. Este un pas important către orașe mai sănătoase, sigure și reziliente.”

Ce va face Planul Operațional?

Potrivit explicațiilor furnizate de Fundație și PMB, documentul va stabili:

• coridoarele de biodiversitate dintre păduri, lacuri, zone umede și pajiști cu valoare ridicată;
• unde pot fi plantate noi păduri în jurul Bucureștiului;
• ce infrastructuri de mobilitate verde vor fi dezvoltate (drumetie, bicicletă, trasee albastre);
• sursele de finanțare, inclusiv europene;
• calendarul de implementare.

Găvan a precizat că, deși există întrebări despre „traseul exact” al centurii, acest lucru nu poate fi stabilit înainte de analiza tehnică.

Modele internaționale: centura verde Ontario și Viena

Pentru prima dată într-o prezentare oficială, inițiatorii proiectului au făcut comparații directe cu modelul Ontario (Canada), o centură verde care protejează sute de mii de hectare, limitează expansiunea urbană haotică și creează trasee turistice care generează dezvoltare locală. De asemenea, Viena și zonele verzi periurbane din Austria unde există pații protejate care permit locuitorilor să facă drumeții.

Găvan: „Imaginați-vă o rețea de drumeție și bicicletă. Pleci din București, ajungi la Snagov, te întorci cu autobuzul. În jurul Bucureștiului avem o oază de natură fabuloasă. Văd viitorul în care locuitorii Capitalei își pot petrece un mini-concediu doar în Centura Verde.”

Discuțiile din Consiliul General: preocupări politice

Deși votul final a fost masiv favorabil, dezbaterea nu a fost lipsită de tensiuni, după ce PSD a propus un amendament legat de membrii comitetului care să fie din tot spectrul politic. Amendamentul a fost retras după ce Alex Găvan a vorbit despre riscul politizării Comitetului de Coordonare. El a avertizat că includerea reprezentanților tuturor partidelor în structura de lucru ar putea transforma un proiect tehnic într-unul politic. Mai mulți consilieri au cerut garanții că primăria va avea un cuvânt decisiv, iar deciziile nu vor deveni blocante.

În ciuda discuțiilor uneori confuze sau tensionate, consensul general a fost că Centura Verde reprezintă un proiect care depășește ciclurile politice.

După votul protocolului PMB și Fundația vor constitui Comitetul de Coordonare și va începe analiza tehnică a celor 26.000 ha protejate, vor fi identificate traseele verzi, albastre și galbene care pot fi unite, vor fi stabilite noi zone pentru împăduriri, va fi elaborat calendarul pentru fazele pilot.

În paralel, se discută trecerea Pădurii Băneasa, ambele părți din București și Ilfov, în statutul de „păduri protejate” -arie naturală protejată.